Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici.×

INTERVIU Borodi (Brinel): Suntem o țară cu mulți informaticieni, dar, dacă ne uităm la nivelul de informatizare, încă avem mult de lucru

România este o țară cu mulți informaticieni, dar, dacă ne uităm la nivelul de informatizare din țara noastră, încă avem mult de lucru și nu suntem neapărat mândri de locul unde am ajuns, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al companiei IT Brinel, Marcel Borodi.

Acesta a subliniat, totodată, că pe piața forței de muncă din acest segment există un deficit de personal, atât din cauza emigrației, cât și a marilor companii care lucrează pentru extern.

Marcel Borodi apreciază intenția Guvernului de a crea o agenție împreună cu sectorul privat, în care serverele instituțiilor să dispară și să se lucreze totul în cloud, și s-a arătat interesat de o astfel de colaborare.

El a vorbit în interviu și despre atacurile cibernetice, care sunt mai frecvente și mai sofisticate, menționând că, la un moment dat, studenții au fost cei care au "atacat" cel mai mult compania, întrucât ei priveau aceste atacuri ca pe "un antrenament, un test de laborator".

Directorul Brinel a mai semnalat că România este destul de sus ca număr de atacuri generate, dar, cum partea digitală nu a pătruns încă în toate sferele populației, și vulnerabilitățile sunt extinse.

AGERPRES: Activați pe piața IT de mai bine de un sfert de secol. Care sunt produsele dumneavoastră principale și ce loc ocupați pe această piață?
Marcel Borodi: Dacă ne gândim la produse proprii....nu avem un portofoliu mare de produse proprii. Predominat colaborăm cu marii vendori, care sunt lideri mondiali, și reușim să ducem producția lor în piață, iar peste producția lor încercăm să adăugăm servicii, componente de service pentru clienții noștri, pentru comunitatea românească, pentru business-ul din România. Practic, dacă extindem, în partea de infrastructură și de aplicații de business lucrăm cu fiecare dintre cei mai buni la nivel mondial. Dacă particularizăm, pe partea de Cisco, pentru că ei sunt partenerul nostru, cu care organizăm și Cluj Connecting Day, acolo, din largul lor portofoliu de produse, încercăm să dăm în principal echipamente pentru centrele de date și soluții software și hardware, soluții fizice și logice de securizare a aplicațiilor și a modului de lucru în informatică. Produsele sunt făcute de furnizorii respectivi, în cazul de față Cisco, iar noi consiliem clientul, îl ajutăm să-și facă sistemul de securizare, sistemul logic, încercăm să îl ajutăm să își aleagă cea mai bună soluție raportat la nevoile lui, la bugetul lui, la activitatea lui, iar după aceea o implementăm și oferim servicii suport.

AGERPRES: Care sunt clienții dumneavoastră? Se numără și instituțiile publice printre aceștia?
Marcel Borodi: În 25 de ani a fost o plajă largă de clienți. Dacă ne uităm la modul în care își structurează compania IT verticalele și mărimea: mici, mijlocii etc., predominant avem în zona Transilvaniei clienți mijlocii, mari, și cele 5-6 organizații uriașe, cum este banca regiunii noastre, plus entitățile mari din domeniul energetic. Altfel, sunt clienți mijlocii, care de obicei fac manufactoring. Și, sigur, instituții publice din zonă, indiferent că ne referim la partea de educație, de sănătate sau de administrație locală, regională. Dacă, însă, privim dintr-o altă perspectivă, în București sunt mult mai prezente organizații mari, gen Ministerul Justiției sau ASF ori alte companii mari, pentru că zona de proiecte mari este predominată, apare cu precădere în Capitală, și, fiind o țară centralizată, este natural ca acolo să fie proiectele mai mari.

AGERPRES: Aveți proiecte pe fonduri europene?
Marcel Borodi: Cred că n-are toată țara în ultima vreme — sau în ultimii doi ani și jumătate — proiecte pe fonduri europene. Noi nu înțelegem de ce e atât de lung intervalul respectiv, dar nu depinde de noi, este capacitatea noastră de a înțelege mai redusă acolo. Însă, am colaborat cu întreprinderi mici și mijlocii care au vrut să își implementeze ERP-uri sau soluții tehnologice și care, pe fondurile de eficientizare a activității sau de creștere a competitivității, au apelat la asemenea resurse, am colaborat cu universități sau instituții de cercetare care, pe POS-CCE, și-au făcut laboratoare de cercetare sau centre de date, cu spitale care și-au optimizat legătura cu pacienții. Practic, în zona de fonduri, acolo unde partenerii, clienții noștri, au accesat resurse financiare din fonduri europene, ne-am implicat în a realiza ceea ce ei și-au propus prin acele proiecte.

AGERPRES: Ministrul Comunicațiilor a declarat că statul ar vrea să creeze o agenție împreună cu sectorul privat, în care serverele instituțiilor să dispară și să se lucreze totul în cloud. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum priviți această idee? V-ați implica într-un astfel de proiect?
Marcel Borodi: E așa, un fel de 'da'. Da. Da. Privesc pozitiv. Sigur, au fost și alte încercări în trecut, nu știm care dintre asemenea idei se va transforma într-un proiect și care proiect va fi o reușită, nu avem o predicție legată de acest aspect. Dar, nevoia informatică sigur este mult mai mare decât ceea ce există în momentul de față. Dacă dânșii vor găsi calea potrivită și vor ști să adune buget, necesități, resurse, ca să facă ceea ce trebuie, este o inițiativă pe care o apreciem. Da, am vrea să ne implicăm într-o asemenea ințiativă, atât ca organizație, cât și ca asociație, comunitate IT și cred că am avea ce să facem acolo. Și, într-un fel, noi chiar colaborăm foarte bine cu toate companiile multinaționale, dar atunci când vorbești de servicii proprii pentru domenii vitale, strategice ale României nu credem că este lipsit de interes să existe companii românești care să aibă grijă de așa ceva. Și are mai mare grijă o companie care e legată, într-un fel e captivă, dar din toate punctele de vedere se simte românească, și ca și capital, și ca oameni, și ca tehnologie. Dar, evident că vom lucra cu tehnologie internațională, pentru că nu suntem deținătorii tehnologiilor respective. Și cred că este un atu să se poată colabora cu companiile românești, pe lângă faptul că pentru noi ar fi un avantaj și ar fi un semnal că într-adevăr vor să încurajeze și antreprenoriatul românesc. Cel internațional se descurcă și singur și nu trebuie încurajat, nu trebuie neapărat subvenționat, pentru că are știința, capacitatea și resurse să poată să se descurce.

AGERPRES: Un alt proiect dezbătut este Agenda digitală 2014-2020. Credeți că se va reuși implementarea acestui proiect? Ați da o mână de ajutor la implementarea lui?
Marcel Borodi: O mână de ajutor cred că toate companiile IT știu să ofere, să dea. Acum, dacă mâna respectivă este mai puternică sau mai tremurândă, cred că depinde de fiecare dintre noi. Însă, schimbările repetate de administrație, de Guvern, de viziuni, de oameni care răspund de diversele proiecte probabil că nu au dus nici pentru noi nici pentru asemenea proiecte la o coerență. Dar, revenind, suntem o țară cu mulți informaticieni și per capita mai mult decât alte țări, dar, dacă ne uităm la nivelul de informatizare din România, încă avem mult de lucru și nu suntem neapărat mândri de locul unde am ajuns.

AGERPRES: Și, totuși, spuneți că este un deficit pe piața de forță de muncă pe acest segment.
Marcel Borodi: Da, din cauza, pe de o parte, a emigrației și, pe de altă parte, a marilor companii care lucrează pentru extern. Este mult mai suculent să primești venituri ca în UK (Marea Britanie — n. r.) și să ai cheltuieli ca în România, decât să primești venituri ca în România și să aduci specialiști din UK.

AGERPRES: Pe partea de salarizare sunt multe ințiative, scutiri de taxe, impozite...
Marcel Borodi: Acolo este un lucru admirabil care a reușit să se păstreze în România, în domeniul respectiv. Pe mine m-a bucurat o anumită consecvență a guvernelor, chiar dacă s-a schimbat culoarea politică și orientarea ideologică, și m-a bucurat o extindere a plajei de aplicare. Și, dacă vreți, se văd rezultatele. Pentru că, până la urmă, IT&C a devenit una dintre principalele industrii care contribuie la creșterea economică a României. Deci, acolo a fost una dintre puținele mișcări strategice importante ale României, unde și-a definit o direcție și unde a avut rezultate și se vede că, dând niște facilități țintite, va primi niște rezultate. Și sunt măsurabile, chiar nu este o poveste. Și mă bucur că își continuă partea asta. Au fost niște ciudățenii apărute prin noiembrie, sau așa ceva, dar se pare că se lucrează la ele și se corectează. Adică, au fost mici virgule care s-au strecurat în actele normative, dar, din fericire, în domeniul respectiv lucrurile sunt pozitive și chiar încurajează domeniul IT. Este privilegiat din punctul acesta de vedere.

AGERPRES: Cum vedeți viitorul din punct de vedere al atacurilor cibernetice?
Marcel Borodi: Acum, depinde unde te situezi. Pentru noi este o piață care evoluează, deci va fi mai mult de lucru, deci va fi mai bine. Dar asta dacă o privești ca și provider de soluții și servicii. Dar, dacă o privești ca utilizator sau ca și companie, ținta care a fost atacată — oricum vom fi cu toții mai mult sau mai puțin atacați — o privești cu îngrijorare, pentru că îți cresc costurile și îți crește riscul de a fi atacat. Atacurile sunt mai frecvente și mai sofisticate. Depinde din care unghi privești, dar sigur nu poți să ignori. Nu cred că cineva poate spera că el nu va fi atacat sau că își poate permite să stea în afara unei protecții. Norocul este util, dar nu rezolvă toate atacurile.

AGERPRES: Companiile din România sunt mai vulnerabile? Există în România această conștientizare a fenomenului, se preocupă firmele pentru a preveni?
Marcel Borodi: Noi acționăm preponderent pe piața românească și în anumite momente suntem sută la sută dependenți de piața românească, așa că n-aș fi destul de obiectiv să fac o comparație cum sunt românii față de alți oameni. Însă, dacă mă gândesc la numărul de specialiști și, încă, la formarea tehnică de bază solidă în universitățile românești, are și aceasta o gogoriță. Pe de o parte, sunt mai mulți oameni în companii care au grijă să nu fie atacați; pe de altă parte, sunt mai mulți tineri care încearcă să-și formeze capacitatea de a înțelege domeniul securității și noi, ani de zile, am fost cel mai frecvent atacați de studenții universităților cu profil tehnic. Asta o făceau pentru că avem și cursuri, vedeau că sunt traineri, că sunt oameni certificați, că sunt oameni buni și, atunci, voiau să își încerce puterile cu o poveste locală. Poate că le-ar fi crescut reputația. Priveau ca pe un antrenament, ca pe un test de laborator. Din punctul ăsta de vedere, cred că România este destul de sus ca număr de atacuri generate din România. Nu știu în topul mondial unde stăm acum, dar știu că eram o țară care genera atacuri. Suntem o țară care are capacitatea de a apăra pe alții și pe noi — știu că și în structurile NATO avem un rol pe partea de securitate cibernetică—, dar, pe de altă parte, cum adopția n-a fost mai rapidă decât în alte locuri și cum partea digitală nu a pătruns încă în toate sferele populației, cred că și vulnerabilitățile sunt extinse. Sunt, mai ales, cei care intră târziu în zona de Internet și intră fără mijloace. Adică, iau un calculator vechi, ieftin, fără sisteme de operare actualizate, fără niciun fel de protecție. În prima etapă îl iau doar ca să comunice cu copiii care au plecat afară, să trimită mail-uri sau poze, dar ajung la riscuri.

AGERPRES: Se tot vorbește de Internet of things. Asta va însemna mai multe riscuri...
Marcel Borodi: Noi vedem Internet of things, sau Internet of everything la un moment dat, sub două aspecte. Este o oportunitate pentru noi, pentru că în globalizare și în zona de cloud computing mult mai multe active se mută în țările puternice, indiferent că e vorba de SUA, Marea Britanie sau zone unde o să aibă data centere puternice. Și, din perspectiva respectivă, pentru companiile locale, spațiul de creștere pe servicii și pe noi soluții, Internet of things, oferă acest spațiu, el oferă câmp de dezvoltare. Și în acel teritoriu, împreună cu Cisco, avem foarte multe lucruri de făcut.

Dacă ne uităm la securitate, iarăși, ea apare întotdeauna după. Întâi lumea vrea să facă ceva, să dezvolte ceva, să obțină, pe urmă se descoperă niște breșe de securitate, pe urmă se definesc niște standarde și abia după vin soluțiile de protecție. Puțină lume începe să-și facă un gard foarte puternic și pe urmă casa. De obicei, își fac întâi casa, apoi gardul și pe urmă își pun sistemul de alarmă. Doar atunci când sunt resurse foarte multe și foarte sistematic proiectul începe cu așa ceva. Dar, da, vor fi și mai multe riscuri, dar întotdeauna între proiectil și cuirasă este o bătălie, întotdeauna între cel care atacă și polițist este o bătălie. Vrei să dezvolți ceva, vor fi oameni care vor vrea să profite.

AGERPRES: Credeți că, la un moment dat, și în acest domeniu al tehnologiilor se va ajunge la saturație?
Marcel Borodi: Probabil, dar nu cred că pe parcursul vieții noastre, pentru că sunt deja de 40 de ani în contact cu informatica și îmi amintesc cursurile din clasa a noua de la liceul de informatică, când erau tehnologii de programare care nu se mai foloseau atunci, dar ne învățau încă la școală. Acum este istorie. Sunt roboți care programează. Și, cu toate astea, nu simți deloc că frânează ceva. Dimpotrivă, fiecare nou salt tehnologic deschide orizonturi mult mai largi. Aproape că nu mai au timp fizic cei care lucrează în domeniul respectiv ca să satisfacă nevoia pe care o produce această explozie informațională. Nu simt că ar fi o perioadă de atingere a plafonului, nu îl văd, în următorii 20-30 de ani în niciun caz. Nu știu dacă va fi vreodată.

AGERPRES: Puteți da câteva exemple de atacuri care v-au fost aduse la cunoștință în ultima vreme?
Marcel Borodi: Vă pot da exemple pățite în jurul meu. O companie românească destul de mare, cu activitate în export, partea lor de proiectare, că să nu fie atacată, nu era în rețeaua companiei. Era separat, însă nu avea soluții de securitate. Și exact stația proiectantului principal, înainte să meargă la o licitație internațională, i-a fost blocată: 300 de dolari. I-au plătit, pentru că nu își puneau problema să piardă partea respectivă. Dar erau disperați, pentru că își puneau întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă erau deja pe drum etc.

O altă întâmplare: cineva din lumea medicală și academică participa la multe conferințe internaționale, avea cont de yahoo, i-a fost spart și povestea tipică: sunt în dificultate, mă aflu nu știu unde, trimite-mi repede niște bani în contul acesta pentru că am rămas fără acte, fără bani, fără bilete de avion... A venit disperată nu numai din cauza reputației, dar spunea: Eu nu știu câți oameni au fost de bună credință, m-au ajutat. Nu mai am nimic, mi-au șters toate datele. Ajutați-mă să-mi recapăt măcar datele respective să pot să iau legătură cu cei care au trimis bani...

Sunt atât de multe lucruri banale care sunt dincolo de industria financiară, care până la urmă are tunuri de apărare destul de multe. Acolo se fac bani mulți, dar se și protejează cu bani mulți. Însă, la nivel de individ, foarte ușor te poate prinde.

AGERPRES: Și cum ne putem apăra?
Marcel Borodi: Industria este prea tânără ca să fie destul de bine structurată. Dacă ai o problemă cu mașina știi că ai service-uri, știi la cine să suni. Nu știu cât de repede se va consolida așa ceva. Putem asigura servicii pe o bucată, dar în momentul în care omul are tot felul de probleme, unele personale, unele pe tehnologii, nu știu nicio companie, nici chiar cele mai specializate din România, care să poată să răspundă la orice fel de atac. Și legat de anti-hacking, profesioniști care știu enorm de multe sunt foarte, foarte puțini și al naibii de scumpi ca să-i poți folosi pe scară largă. Când îți pierzi datele le poți recupera, dar de multe ori costul recuperării lor, durata, timpul investit pot face să fie prohibitiv. Dacă n-au valoare foarte mare, omul nu o să dea atât, pentru că te poate costa câteva mii. Mai bine dai câteva sute și te poate debloca cel care te-a atacat. Psihologic, e bine gândită.

Recent, după partea de Cambridge Analytica, care a profilat americanii pentru alegeri, încep să apară tot mai multe informații referitoare la procesul respectiv. Au profilat 109 milioane americani până la urmă, și ei vin și spun în felul următor: dacă ai dat 20 de click-uri pe ceva, pe rețele sociale, te cunosc mai bine decât te cunosc colegii tăi, la 40 de click-uri mai bine decât prietenii, la 80 de click-uri te cunosc mai bine decât familia ta. Gândiți-vă câte click-uri dă lumea în decurs de un an, dai like la ceva. Din acele nevinovate like-uri îți fac un profil psihologic mai puternic....nu ți-l faci tu, tu nu mergi la psiholog să îți faci un profil psihologic. Nu te cunoști tu cât de bine te poate cunoaște mașinăria respectivă. Și m-a impresionat că spuneau: pe fiecare i-am profilat și le-am dat mesaje cum voiau ei să audă. Și i-am influențat. Pe cei care știam clar că nu le putem schimba opinia, pentru că am văzut din profilul lor că nu le putem schimba opinia, le-am dat mesaje să nu vină la vot. E o manipulare atât de puternică, atât de subtilă.

AGERPRES: Dar copiii care intră pe Internet cum pot fi protejați?
Marcel Borodi: Noi, ca generație de părinți, nu am trăit acele lucruri atunci când eram copii, deci nu știm de ce trebuie să îi ferim pe copii. Nu ne dăm seama cât de parșivă este partea de dedublare. De fiecare dată va fi o față de copil, un nume de copil, care i se va adresa copilului tău. Nu va apărea omul rău pe Internet. Nu, nu, va fi o poveste plăcută și care încearcă să-l ducă în direcția dorită.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 O să aveți un ȘOC! Ei l-au salvat pe Dragnea! Nu i-ați văzut niciodată...

2 Firea, lui Dragnea în ședința PSD de după moțiune: Doamne ajută, să vă vedem premier! La 1 ianuarie, nu? Repli…

3 SURSE Președintele NU dă guvernarea PSD. Va ține cont de opinia mediului de afaceri. Are informații CREDIBILE …

4 Jurnal de COCINĂ. Dragnea, s-a spart azi-noapte în figuri: Dacă trecem hopul astăzi vă garantez încă 7 ani de …

5 Olguța Vasilescu / Guvernul lui Grindeanu era plin de hoți și de proști!

recomandări

Te ia DNA: Mihai Mohaci

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Să mergi cu bicicleta pe sfoară în Alpi necesită ceva curaj