Codul Silvic pus la pământ de aleșii Puterii

Lovitură de teatru în Parlament. În timp deputații respingeau legea traseiștilor locali, la Senat, aleșii puterii, respectiv PSD-UNPR-PC-PRL-UDMR, puneau la pământ   Codul Silvic, modificându-l radical.

 Proiectul unui nou cod silvic, care prevede modificarea celui actual,  este  iniţiat de 127 de deputaţi şi senatori PSD. Oficial, proiectul nu aparţine Guvernului, dar printre iniţiatori se numără mai mulţi miniştri care sunt şi parlamentari, inclusiv premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul și  Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, scrie gandul.info.

Fondul Național al Jnepenișurilor pare a fi găselnița noului proiect, potrivit sursei citate. Noul cod silvic elimină literele i), j) şi k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a perdelelor forestiere de protecţie şi a păşunilor.

Astfel, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naţional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare şi de o suprafaţă de cel puţin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier naţional, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

"Dacă tu elimini (cele trei categorii - n.r.), în zona de câmpie s-a terminat cu perdelele forestiere. Există riscul de inundaţii, alunecări de teren...Este gândită numai în interes politic. Pot schimba oricând categoria de folosinţă a acelor terenuri. Vor rade tot, vor defrişa, pot face orice pe acele terenuri dacă sunt scoase de sub protecţie silvică", spune senatorul PDL Marius Paşcan, contactat de gândul.

Pe de altă parte, ministrul Doina Pană a respins acuzaţiile, spunând că nu este vorba despre o scoatere a acestor categorii de terenuri din fondul forestier, ci despre o eliminare a dublei definiri.

Extras din actualul Cod Silvic

(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;
i) perdelele forestiere de protecţie; - abrogat
j) jnepenişurile; - abrogat
k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. - abrogat

Mai mult, la acelaşi articol s-a mai operat o modificare substanţială. La litera g), actuala lege include în fondul forestier naţional şi căile forestiere de transport, însă pesediştii au introdus un cuvânt-cheie: ferate. Astfel, vor rămâne în fondul forestier doar căile ferate forestiere, adică mocăniţele, celelalte fiind excluse.

Atât jnepenişurile, cât şi perdelele forestiere de protecţie, erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluţie (legea 26/1996) ca făcând parte din "vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional", lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic, în 2008, aflat, în prezent, în vigoare.

Puterea a stabilit o suprafață cu un milion de hectare mai puțin de împăduriri

Potrivit legislaţiei actuale, adoptată în 2008, România s-a angajat ca până în 2035 să împădurească o suprafaţă de două milioane de hectare, prin Programul naţional de împădurire.

În varianta ministrului Doina Pană, citând specialiştii care au lucrat la elaborarea noului cod silvic, a precizat că un milion de hectare este o cifră viabilă.

"În urma studiilor, specialiştii au spus că ar fi viabil doar un milion de hectare, nu două, să nu mergem pe nişte cifre neviabile", a precizat ministrul de resort.

Ocolul silvic RA-APPS

O altă modificare la actualul Cod Silvic oferă Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) dreptul de a-şi constitui un ocol silvic propriu, fiind exceptat de la regulile privind suprafaţa terenurilor administrate (pentru câmpie 3.000 de hectare fond forestier, pentru zonele de deal - 5.000 de hectare şi pentru munte - 7.000 de hectare).

Codul silvic, pe punctul de a fi adoptat

Noul Cod Silvic a fost adoptat de Senat, miercuri, cu 92 de voturi "pentru", fiind vorba despre o lege organică. Iniţiativa legislativă a fost dezbătută şi adoptată în procedură de urgenţă şi va ajunge la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz, săptămâna viitoare.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Der Spiegel / Iadul de după vindecare, mărturii. Prin ce pot trece tinerii după Covid și de ce se tem medicii c…

2 Să dea Dumnezeu ca acest om să nu aibă dreptate!

3 PSD, în pragul exploziei! Procurorii se pregătesc de reținerea „Rețelei Burci” / Cristian Burci, fugit acum în D…

4 Scandal de hărțuire sexuală la vârful PMP

5 Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie: E greu să porți mască? E mult mai greu intubat