DEZBATERE Cât de oportun e să meargă obligatoriu copiii la grupa mare la 5 ani
Ideea lansată prima dată anul trecut de a-i obliga pe părinţi să-şi dea copiii la grădiniţă la cel târziu 5 ani este susţinută acum şi de primul ministru Victor Ponta, care a declarat că înainte este nevoie de o dezbatere naţională , pentru a evita un nou scandal precum cel care a precedat înfiinţarea clasei pregătitoare.
„Astăzi, se discută pe plan european, pe plan mondial ca toţi copiii să fie într-un sistem instituţionalizat de educaţie încă de la vârsta de cinci ani şi cred că o asemenea decizie nu trebuie luată doar de Guvern sau de Ministerul Educaţiei. Cred că e o decizie foarte importantă care se referă şi la mentalitatea din România. Ştiţi foarte bine, bunicii sunt obişnuiţi să stea mai mult cu copiii acasă, să-i ţină mai mult. Să facem o dezbatere reală, pentru ca, atunci când se ia decizia, nu doar să imităm un sistem european sau de pe plan mondial“, a explicat ieri premierul.
Mai mult, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a arătat că trebuie coborâtă şi mai mult vârsta de intrare în sistemul de educaţie, la 4, chiar 3 ani. Însă, a adăugat oficialul, „mai devreme de 4-5 ani nu va fi posibil acest lucru ca urmare a problemelor de infrastructură“.
Acesta a dat asigurări că proiectele privind infrastructura creşelor şi grădiniţelor reprezintă o prioritate pentru perioada 2014-2020, valoarea totală a investiţiei pentru întregul sistem fiind de aproape 600 milioane de euro.
Grupa mare, obligatorie
„Studiile de specialitate arată o creştere cu aproximativ 20% până la 30% a performanţelor şcolare ale unui copil care a fost la grădiniţă, faţă de un copil care nu a fost la grădiniţă“, susţine şi fostul ministru Daniel Funeriu. Asta, mai ales în contextul rezultatelor slabe ale României la testele internaţionale din învăţământul primar şi gimnazial.
Iniţiativa este susţinută atât de psihologi şi psihopedagogi, cât mai ales de învăţători, care ar avea mai puţină bătaie de cap cu cei mici la pregătitoare.
„Ne-ar ajuta mult dacă ar veni la şcoală cu acest an de grădiniţă, măcar pentru că ar fi obişnuiţi în colectivitate, au deprinderi de socializare, de colaborare. E o mare diferenţă, pe care noi o simţim, între copiii care au stat acasă şi cei care au fost la grădiniţă“, spune Carmen Oncescu, învăţătoare la o clasă pregătitoare la Şcoala „I. H. Rădulescu“ din Capitală.
De aceeaşi părere este şi Simona Moaşa, preşedintele Asociaţiei Educatoarelor din România, care are acum copii exact la grupa mare. Aceasta salută iniţiativa oficialilor, mai ales că cei mici vor putea căpăta deprinderi esenţiale pentru anii de şcoală: să se îmbrace şi să se dezbrace singuri, să decupeze, să lipească, să-şi lege şireturile sau să se încheie la nasturi, să facă ordine şi să respecte reguli şi chiar să-şi scrie numele şi să facă operaţii simple de matematică.
Probleme de adaptare
Însă, ea atrage atenţia asupra unui aspect la care trebuie să fie atenţi toţi factorii de decizie, dar şi părinţii, în cazul celor care au fost crescuţi acasă. „Am un astfel de copil la grupa mare, care la cinci ani a venit direct la grădiniţă şi a avut mari probleme de adaptare, abia se descurcă, nu are deprinderile de bază, nu ştie litere, cifre, îl mai ajută copiii, pentru că noi lucrăm în echipă“, povesteşte educatoarea.
În plus, spune Moaşa, la grădiniţă se lucrează pe o programă de acum doi ani, necorelată cu programa nouă de la clasa zero şi, mai adaugă aceasta, trebuie rezolvată şi problema financiară: ce se întâmplă cu părinţii care nu au bani să plătească grădiniţa copilului?
Şi psihopedagogul Robert Florea, de la Centrul Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică, susţine că măsura va veni în sprijinul elevilor, în condiţiile în care au avut la evaluarea psihosomatică şi copii de 12 ani care voiau să intre în clasa întâi.
Însă, psihologul Daniela Gheorghe susţine că „este nevoie de o pregătire emoţională a copilului care nu a fost niciodată într-un sistem de educaţie, iar aici un rol important îl au părinţii şi felul în care a fost crescut“.
Elevii români, la coada topului mondial
Testele internaţionale la care participă în ultimii ani mai toate statele lumii, şi care verifică mai puţin teoria şi mai mult cât de bine se descurcă elevii la citit, la matematică şi la ştiinţe, arată că România are carenţe la nivelul educaţiei oferite copiilor în şcoală.
Astfel, la testele PISA 2012, România este în continuare la coada clasamentului , pe locul 45 din 65, după rezultatele obţinute de elevii de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri. La matematică, spre exemplu, peste 40% din elevii de liceu s-au dovedit a fi slabi şi doar 3,2% de top. Scorul la matematică a fost 445, faţă de media de 494 a ţărilor OECD şi faţă de 613, punctajul maxim înregistrat de Shanghai-China.
Sub noi se află state precum Cipru, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan, Thailanda, Chile, Malaysia şi Mexic. Stăm şi mai prost la lectură, unde România ocupă locul 50 din 65, cu un punctaj de 438 faţă de media OECD de 496, iar la Ştiinţe locul 49 din 65, cu un punctaj de 439, faţă de media de 501.
Nici elevii din clasele mai mici nu s-au descurcat mai bine la ultimele teste internaţionale PIRLS şi TIMSS din 2011 , conduse de departe de statele asiatice (Singapore, Coreea, Hong Kong, Taipei şi Japonia).
La testele PIRLS , ce arată cât de bine se descurcă la Citit elevii de clasa a IV-a, România a ocupat locul 33 din 45, cu 502 puncte, după Belgia, Norvegia, Spania, Franţa şi Polonia şi depăşind state ca Georgia, Malta sau Trinidad Tobago.
La testele TIMSS, aplicate celor de clasa a IV-a şi respectiv a VIII-a, la Matematică şi Ştiinţe , elevii români de clasa a IV-a au ocupat la Matematică locul 33 din 50, şi locul 28, la Ştiinţe. Cei de clasa a VIII-a au obţinut rezultate mai bune: locul 22, la Matematică, respectiv locul 23, la Ştiinţe.
Per total, 17% din elevii români de clasa a IV-a au cunoştinţe avansate la toate cele trei competenţe testate, iar separat 37% s-au dovedit foarte buni la Ştiinţă, 32% la Citit şi 28% la Matematică.
Analiza internaţională a acestor rezultate , făcută de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor Educaţionale şi Centrul de Studii TIMSS & PIRLS de la Colegiul Boston, a arătat însă că acolo unde copiii intră mai repede în sistemul de învăţământ, fie el şi preşcolar, performanţele cresc clar.
De exemplu, 57% din elevii români de clasa a IV-a testaţi la Citit în 2011 aveau cel puţin trei ani de educaţie preşcolară, cu un scor mult mai bun decât media naţională: 523 faţă de 502. La polul opus, cei care nu fuseseră deloc în sistem înainte de a intra la şcoală, 6%, au obţinut doar 412 de puncte.
Învăţământul obligatoriu şi de la 4 ani
În multe state europene vârsta la care se intră în învăţământul obligatoriu este de 4-5 ani. Astfel, în Luxemburg, Cehia sau Irlanda de Nord, părinţii sunt obligaţi să-şi înscrie copiii la şcoală la 4 ani.
De asemenea, în Elveţia, Letonia, Ungaria, Olanda, Malta, Polonia, precum şi în unele regiuni din Cehia şi din Marea Britanie (Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor), elevii merg la şcoală de la 5 ani.
Start la înscrierile la grădiniţă
Copiii care sunt deja cuprinşi în sistemul de educaţie pot fi reînscrişi la grădiniţă în prima etapă până pe 17 aprilie 2014, potrivit calendarului anunţat de oficialii din Educaţie. Copiii nou-veniţi în sistem pot fi înscrişi la grădiniţă până pe 30 mai, urmând ca pe 3 iunie să fie afişate locurile libere.
A doua etapă de înscriere pentru aceşti copii va fi organizată între 4 iunie şi 4 iulie, iar în 8 iulie vor fi afişate locurile rămase libere. În Bucureşti, sunt disponibile 40.000 de locuri anul viitor, au anunţat reprezentanţii inspectoratului şcolar. (Ioana Nicolescu)
Pe aceeaşi temă:
Pricopie decide anul acesta dacă grupa mare devine obligatorie din 2015
Notele obţinute în liceu nu vor mai fi luate în calcul pentru admiterea la facultate din 2014
OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un pas înapoi (I)
OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un pas înapoi (II)
Sursa: adevarul.ro
