ICCJ: Condamnarea judecătorului Toni Neacşu nu a fost posibilă, din lipsa unei legislaţii clare
Judecătorul Toni Neacşu, fost membru al CSM, a fost achitat de judecătorii ICCJ pentru că legislaţia actuală în materia muncii şi salarizării nu prevede clar vreo infracţiune care să fie similară cu faptele concrete care ar fi fost comise de magistrat, se arată în motivarea deciziei instanţei.
ICCJ: Condamnarea judecătorului Toni Neacşu nu a fost posibilă, din lipsa unei legislaţii clare (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)
Judecătorii ICCJ Săndel Macavei, Maricela Cobzariu şi Sofica Dumitraşcu menţionează, în preambulul motivării deciziei de achitarea a magistratului Neacşu, declaraţiile colegilor acestuia, precum şi ordinele şi legile pe care le-au avut în vedere la soluţionarea acestui dosar.
Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Toni Neacşu a fost achitat, în 15 mai, de instanţa supremă, în dosarul în care este acuzat că a încasat nejustificat de la CSM salariu şi diurnă în valoare de aproape 67.000 de lei, pentru 48 de zile în care a lipsit nemotivat de la serviciu. Toni Neacşu a fost achitat pentru că "faptele nu au fost comise cu vinovăţia prevăzută de lege", potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Judecătorii arată în motivare că "niciun moment organul de control nu a impus întocmirea expresă a unor foi de prezenţă sau condici de prezenţă" pentru membrii CSM.
"Pentru anul 2005 exita regula ca pentru salariaţii Consiliului Superior al Magistraturii să se întocmească foi colective de prezenţă, dar şi pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii care erau preşedinte şi vicepreşedinte. Motivaţia deriva din faptul că aceştia erau singurii cu activitate permanentă. Din anul 2006 s-a renunţat la această practică, astfel că nici pentru aceştia nu se mai întocmeau foi colective....Ştiu că au fost discuţii exprese între membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu siguranţă la nivelul grupurilor pentru a se renunţa între anii 2006 - 2011 la acele foi de prezenţă colective pentru că membrii Consiliului Superior al Magistraturii aveau statut de demnitari. Discuţiile vizând calitatea de demnitar convergeau spre ideea că prezenţa unui membru Consiliului Superior al Magistraturii la serviciu nu este obligatorie. Cu ocazia controlului Curţii de Conturi din anul 2011 am adus la cunoştinţă statutul de demnitar al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii....Din anul 2011 ca urmare a unei verificări a Curţii de Conturi ni s-a cerut să întocmim documente justificative a prezenţei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pentru a sta la baza perfectării statelor de plată. Întrucât nu exista o procedură şi o completare standard a acestor foi de prezenţă exista o practică oarecum neunitară, în sensul că pentru aparatul administrativ se întocmeau aceste foi colective ce au fost extinse şi la membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru aparatul administrativ se întocmeau foile colective în funcţie de condica de prezenţă, pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii condica nu exista.…Curtea de Conturi a solicitat o clarificare însă nu a existat şi nici nu există vreo hotărâre (n.n. a Consiliului Superior al Magistraturii) în acest sens", a arătat martorul Rodica Zaharia Motoc, directorul Direcţiei economice şi administrative din CSM.
Instanţa supremă redă şi declaraţia Roxanei Daniela Modoran, de la Serviciul de salarizare şi buget: "Zilele de prezenţă a membrului Consiliului Superior al Magistraturii la serviciu era completată cu cifra 8....Nu cunosc detalii, ştiu că în momentul de faţă se trece «p» de la prezent sau se bifează cu «x». Nu ştiu dacă raportat la menţiunea cifrei 8 în ziua respectivă membrul Consiliului Superior al Magistraturii era şi la serviciu. Completam aşa pentru că aşa era cutuma, obişnuinţa. Ştiu că au fost situaţii în care membrii Consiliului Superior al Magistraturii au returnat foaia colectivă de prezenţă pentru a fi corectată, iar corecturile vizau zilele de concediu nemenţionate sau zilele de delegaţie. Nu-mi aduc aminte ca un membru Consiliului Superior al Magistraturii să fi returnat vreo foaie colectivă de prezenţă pentru că nu ar fi fost la serviciu, iar în foaia colectivă era prezent".
În motivare este redată şi declaraţia secretarei judecătorului Neacşu, Cătălina Măgureanu: "Membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu semnează condica de prezenţă. Documentele pe care le prezentam membrilor Consiliului Superior al Magistraturii vizând îndeplinirea raporturilor de muncă şi programul de lucru priveau pontajul, prin pontaj înţelegând foaia colectivă de muncă, care era tehnoredactată în prealabil de către serviciul Direcţiei Economice. Ştiu că la acest moment se trece un «x» raportat la prezenţa magistratului, atunci se trecea un 8 care însemna 8 ore de muncă. Fac precizarea că eu atestam şi foile de parcurs întocmite de şofer....Era o simplă confirmare formală pentru că eu nu aveam cum să ştiu dacă menţiunile respective corespundeau sau nu realităţii".
Totul culminează, notează magistraţii ICCJ, cu poziţia judecătorului Horaţius Dumbravă, preşedintele CSM la data faptelor, în cursul anului 2011, care afirmă: "De anul trecut, doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu mai semnează foile colective de prezenţă, iar începând din acest an nu se mai completează aceste foi. Statul de salarii este singurul document ce stă la baza acordării salariului. Din punctul meu de vedere foile colective de prezenţă nu au niciun fel de rol".
În concluzie, notează judecătorii în motivare, "fără a tranşa în cadrul unui dosar penal problematica naturii juridice a «foii colective de prezenţă» pretins impusă în sarcina membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cele mai sus arătate, în lipsa unor norme şi a unui regulament-cadru, a unei proceduri adecvate, aplicabile în materie, nici fapta de atestare a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului în cuprinsul acelor foi de prezenţă nu poate fi catalogată drept infracţiune".
"Absenţa unor norme juridice ferme, a unei reglementări că aşa trebuie procedat şi, corelativ, absenţa unor obligaţii implicite legale ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot conduce la atragerea unor răspunderi de natură penală", mai arată judecătorii ICCJ.
ICCJ a respins, în 15 mai, şi acţiunea civilă prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat recuperarea sumei încasate de Neacşu în perioada în care a lipsit de la serviciu.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorii DNA ceruseră, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Toni Neacşu la închisoare cu suspendare, în timp ce avocatul acestuia a cerut să fie achitat.
Avocatul a susţinut că fapta de care este acuzat magistratul de către anchetatorii DNA nu se regăseşte în lege. Astfel, avocatul a arătat că Toni Neacşu avea calitate de demnitar şi că, potrivit prevederilor legale, acesta nu avea program fix de muncă, precum funcţionarii publici, ci un program de 24 de ore din 24, la fel ca un parlamentar.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Toni Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
Neacşu a fost suspendat din CSM, iar ulterior, în 10 decembrie 2013, Consiliul a luat act de cererea sa de demisie din magistratură.
Sursa: mediafax.ro
