ICCJ dispune control judiciar sub cauţiune de 10.000 de lei pentru Isăilă. DNA propusese 500.000 lei

ICCJ dispune control judiciar sub cauţiune de 10.000 de lei pentru Isăilă. DNA propusese 500.000 lei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dispus plasarea senatorului Marius Isăilă sub control judiciar, cu o cauţiune stabilită la 10.000 de lei, care a şi fost plătită, în condiţiile în care procurorii DNA au propus în cazul acestuia control judiciar sub o cauţiune de 500.000 de lei.

Instanţa supremă a luat, vineri, măsura controlului judiciar sub cauţiune în cazul Marius Isăilă, în procesul în care senatorul a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.

Instanţa a stabilit cuantumul cauţiunii în cazul demnitarului la 10.000 de lei, pe care Isăilă i-a plătit, iar vineri a depus documentele justificative judecătorului de cameră preliminară.

În cursul urmăririi penale, cauţiunea stabilită de procurorul de caz pentru Isăilă a fost de 500.000 de lei.

Senatorul PSD Marius Isăilă a fost trimis în judecată în 23 iulie, sub control judiciar, de către procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă, după ce acesta, printre altele, ar fi cerut bani în schimbul intervenţiei pentru blocarea unui control ANAF şi pentru atribuirea de contracte pe bani publici.

Marius Isăilă este judecat pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă (două în formă continuată şi una în formă simplă) şi una de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Împreună cu Isăilă, va fi judecat Cristian Ştefan Ene, consilier al senatorului, care este acuzat de trei infracţiuni de trafic de influenţă (două în formă continuată şi una în formă simplă).

În acelaşi dosar a fost inculpat şi Cătălin Cristescu, comisar în cadrul Gărzii Financiare, care a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaştere a vinovăţiei şi a fost de acord cu felul şi cuantumul pedepsei stabilite, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv doi ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani.

Potrivit anchetatorilor, în prima parte a anului 2012, Marius Isăilă, la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor Publice, şi Cristian Ştefan Ene, în înţelegere cu Cătălin Cristescu, au convenit să intervină în vederea blocării controlului efectuat de ANAF la firma SC Dave Research SRL a omului de afaceri Lucian Timofanovici - denunţător în această cauză.

Cristescu ar fi fost intermediarul între omul de afaceri şi Isăilă şi Ene.

"După ce Isăilă Marius Ovidiu şi Ene Cristian Ştefan i-au pretins inculpatului Cristescu Cătălin suma de 200.000 euro, susţinând că vor realiza intervenţiile pe lângă funcţionarii ANAF, acesta din urmă a transmis mai departe solicitarea către denunţător, care a remis suma pretinsă în mai multe tranşe. Astfel, o sumă de 20.000 euro urma să îi revină inculpatului Cristescu Cătălin, iar restul de 180.000 euro au fost remişi mai departe celorlalţi 2 inculpaţi. După remiterea sumei de 200.000 euro, deoarece controlul continua, inculpatul Cristescu Cătălin le-a transmis celorlalţi doi inculpaţi nemulţumirea şi îngrijorarea denunţătorului. Aceştia au pretins o nouă sumă, respectiv 150.000 euro, plătibili în mai multe tranşe, pretinzând că este vorba de un nou control", potrivit DNA.

Pe de altă parte, în august 2013, Isăilă şi Ene i-au pretins lui Cristescu 20.000 de euro, pentru a interveni pe lângă diferiţi funcţionari publici, în vederea sprijinirii acestuia să promoveze concursul ce urma să aibă loc în toamna anului trecut, pentru ocuparea unei funcţii de inspector în cadrul ANAF - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.

"În acelaşi scop, pentru a realiza intervenţii pe lângă diferiţi funcţionari publici şi decizionali din structurile de resort - în vederea favorizării aceluiaşi inculpat la concursul ce a avut loc la data de 29.03.2014 pentru ocuparea unor funcţii în cadrul ANAF, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală - inculpatul Isăilă Marius Ovidiu, prin intermediul lui Ene Cristian Ştefan, i-a pretins o nouă sumă, în cuantum tot de 20.000 euro", au mai arătat procurorii în rechizitoriu

Pentru a ascunde primirea celor 20.000 de euro, Isăilă "a instigat" la întocmirea unui fals contract de împrumut între Ene şi Cristescu.

Tot în 2013, aceiaşi Isăilă şi Ene au promis unui om de afaceri realizarea de intervenţii pe lângă funcţionari din cadrul Primăriei Sector 3 Bucureşti şi la alte entităţi juridice, pentru ca firma acestuia să obţină încheierea unor contracte de lucrări.

"Folosul celor 2 inculpaţi, urmare a acestor 'intervenţii' a constat în nerestituirea unui împrumut, în sumă de 25.000 euro, pe care inculpatul Isăilă Marius Ovidiu îl contractase de la omul de afaceri, parte din suma de bani împrumutată fiind folosită de inculpatul Ene Cristian Ştefan", susţin procurorii.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile ale lui Marius Isăilă şi Cristian Ştefan Ene.

Dosarul a fost trimis spre judecare la instanţa supremă, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză, precum şi "impunerea plăţii cauţiunii în cuantum de 500.000 lei, deoarece pe parcursul urmăririi penale Isăilă Marius nu a respectat această obligaţie", preciza DNA.

În martie 2014, procurorii au reuşit, cu ajutorul lui Cătălin Cristescu, să realizeze un flagrant prin care Ştefan Cristian Ene a fost prins primind cei 20.000 de euro pentru ca senatorul Marius Isăilă să-i faciliteze celui dintâi câştigarea concursului pentru un post în Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.

În urma acestui flagrant, Ene a decis să colaboreze cu procurorii şi a confirmat infracţiunile în care au fost implicaţi atât el, cât şi senatorul Isăilă. Tot Ene a participat la operaţiuni de supraveghere în calitate de colaborator al DNA, redactând la solicitarea senatorului un contract de împrumut prin care Ene să şteargă urmele mitei de 20.000 de euro, primită de la Cristescu.

Plenul Senatului a respins, în 2 iunie, arestarea preventivă a senatorului Marius Ovidiu Isăilă.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că solicitarea de arestare preventivă a lui Isăilă este justificată de faptul că au fost constatate "repetabilitatea actelor infracţionale, întinderea acestora în timp (2012 – 2014), modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor - prin folosirea/interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse urmare a traficării influenţei, modalitatea conspirată de a aborda discuţiile cu tematică infracţională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialog în şoaptă însoţit de gestică), precum şi încercările de a şterge urmele infracţiunilor prin redactarea unor contracte false care să creeze o altă aparenţă decât realitatea primirii unor sume de bani".

Sursa: mediafax.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Uite o întrebare / Cine a luat 5 milioane de euro șpagă pentru Dragnea, la Atena?

2 Așa o fi? Circoteca cu congresul e bluf? Iohannis joacă la două capete? Citiți ce se zvonește...

3 Sebastian Lăzăroiu îl face muci pe Cîțu

4 Ce diferențe genetice sunt între transilvăneni, valahi, moldoveni și dobrogeni

5 Nimicul la putere