România a finalizat hărţile de hazard şi de inundaţii. Un sfert din localităţile ţării riscă să fie luate de ape
Pentru elaborarea hărţilor de risc şi hazard, au fost scanate 1.549 râuri, totalizând aproximativ 33.478 de kilometri de cursuri de apă (reprezentând 42,4% din cei 78.905 kilometri cadastraţi la nivel naţional), iar suprafaţa aferentă este circa 89.826 de kilometri pătraţi (37,6% din suprafaţa ţării).
„România a identificat 375 de astfel de sectoare care afectează 331 de râuri şi care numără circa 16.000 de kilometri”, a declarat Daniela Rădulescu, directoarea Institutului Naţional de Hidrologie.
Zonele cele mai vulnerabile din ţară din punct de vedere al inundaţiilor sunt în bazinul Siretului, Mureşului şi Prutului.
„Avem câteva zone afectate şi în anii din urmă de depăşiri ale cotelor de apărare cu efecte deosebite. Mă refer la bazinul inferior al Siretului, zona din Banat, zona dinspre Prut, unde avem o acumulare de mare însemnătate”, avertizează Vasile Pintilie, directorul general al Administraţiei Apele Române.
De aceste hărţi vor trebui să ţină cont autorităţile în dezvoltarea oraşelor.
„Pe bazine hidrografice se va judeca un plan de management, iar autoritatea locală va da un aviz de construire sau nu, dacă este într-o zonă de risc. Omul este informat dacă vrea să facă o achiziţie imobiliară sau o are deja construită. Pentru că este evident că nu se vor mai putea construi clădiri noi în zonele dintr-un anumit nivel de risc”, arată Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.
Hărţile de hazard la inundaţii indică zonele potenţial inundabile din ţară, pe baza lor putându-se calcula şi viteza şi adâncimea cu care poate veni o viitură pe o anumită zonă. Peste acestea, trebuie suprapuse hărţile de risc, care cuprind obiectivele socio-economice din zonele inundabile, pentru determinarea potenţialelor pagube, a explicat purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, citată de Mediafax.
Aceste hărţi de hazard au fost finalizate la sfârşitul anului trecut, iar hărţile de risc ar fi trebuit elaborate de consiliile judeţene, conform Legii Apelor. Însă, tot anul trecut, a fost adoptată o hotărâre de Guvern, prin care s-a decis ca hărţile de risc să fie întocmite tot de ANAR, a spus ministrul Doina Pană.
Pentru aceasta, ANAR nu a făcut mari cheltuieli în plus, a declarat Sorin Rîndaşu, directorul Departamentului Situaţii de Urgenţă din ANAR. Astfel, la nivelul ANAR costurile au fost estimate la 150.000 - 250.000 de euro, în timp ce, dacă aceste hărţi ar fi fost făcute de consiliile judeţene, costul lor estimat se ridica la 4 - 6 milioane de euro, a precizat acesta.
Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii vor fi transmise tuturor consiliilor judeţene şi vor putea servi autorităţilor locale pentru a decide cum să dezvolte anumite zone sau ce măsuri de prevenţie să ia. De asemenea, ele pot fi consultate de asiguratori, a arătat directorul general al ANAR Vasile Pintilie.
Acesta a mai spus şi că prognozele şi avertizările hidrologice vor fi mult mai exacte pentru ca inspectoratele pentru situaţii de urgenţă să intervină mai eficient.
Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii realizate vor fi valorificate în reactualizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul tuturor bazinelor hidrografice.
Totodată, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, Administraţia Naţională „Apele Române” va elabora, până în 2015, planurile de management al riscului la inundaţii pe bazine hidrografice, conform cerinţelor europene, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Elaborarea hărţilor de hazard a început în 2006, însă finanţarea, de la bugetul de stat, a fost sistată, fiind reluată în urmă cu doi ani, după ce au fost accesate fonduri europene de 40 de milioane de euro pentru acest proiect.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Acestea au fost elaborate în cadrul Proiectului internaţional Danube Floodrisk - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains, desfăşurat în perioada 2010 - 2012, în cadrul căruia Ministerul Mediului şi Pădurilor (actualmente Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice) din România a fost lider de proiect, A.N. „Apele Române” fiind unul dintre parteneri.
Sursa: adevarul.ro
