Un reputat arheolog din România s-a stins din viaţă

Un reputat arheolog din România s-a stins din viaţă

Un reputat arheolog s-a stins din viaţă / FOTO: www.replicaonline.ro

Cei care au cunoscut-o au avut numai cuvinte de laudă. Zaharia Covacef şi-a dedicat 40 de ani din viaţă numai Muzeului de Istorie, scrie replicaonline.ro.

"Am putea spune, fără să greşim, că viaţa Zahariei Covacef s-a împletit cu cea a muzeului în care a păşit pentru prima dată pe 1 septembrie 1967. De atunci şi până astăzi (chiar şi după pensionarea forţată din septembrie 2004) colega Zaharia Covacef nu a părăsit muzeul căruia i s-a dedicat total", notează arheologul Gheorghe Papuc, director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa între anii 2002 - 2004 şi director adjunct în perioadele: 1989 - 2002 şi 2004 - 2010), în revista Pontica.

"Zaharia Covacef, pentru cei apropiaţi Zizi, s-a născut pe 5 iunie 1942 la Botoşani, într-o familie de aromâni veniţi din Grecia", mai spune Papuc.

Copilăria ei a fost marcată de nesiguranţa datorată războiului şi domiciliului forţat la care a fost obligată familia. După liceul început la Brăila şi continuat la Bucureşti, Zaharia Covacef a urmat, din 1959, cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. După terminarea facultăţii şi doi ani în învăţământ, a urmat etapa cea mai bogată a activităţii sale: la 1septembrie 1967 a fost angajată de Vasile Canarache, la sugestia lui Adrian Rădulescu, îndrumător cu studii superioare la Muzeul de Arheologie din Constanţa.

A urcat toate treptele profesionale: muzeograf, muzeograf principal, cercetător III, II, I, şef de secţie. În toţi aceşti ani s-a dedicat cu pasiune activităţilor din muzeu: îndrumare, conferinţe şi săpături de salvare (în Constanţa, Mangalia, Agigea - pe traseul Canalului de navigaţie Dunăre - Marea Neagră, la Castelu - pe traseul Gazoductului Rusia - Bulgaria), explică cunoscutul arheolog. Zizi a participat la numeroase periegheze şi la peste 40 de campanii de cercetări pe diverse şantiere arheologice - fie ca membru în colectiv, fie conducând anumite sectoare: Sacidava, judeţul Constanţa (1969), Cetatea Tropaeum Traiani, comua Adamclisi (1972), castrul de la Bucium - Sălaj (1973), Cetatea Capidava (1973). Aici i-a rămas sufletul.

Din anul 1975 a preluat conducerea cercetărilor din sectorul de est al cetăţii cu rezultate remarcabile. Din anul 2003 a fost responsabilul ştiinţific al şantierului după 90 de ani -, săpăturile la cetatea Ulmetum, conducând lucrările din sectorul de vest.

Prin tot ceea ce a făcut a fost un om devotat muzeului. A participat la numeroase cursuri de specializare în ţară şi străinătate; a susţinut peste 90 de comunicări la manifestări ştiinţifice de profil din ţară şi străinătate (...), explică fostul său coleg Gheorghe Papuc. Activitatea ştiinţifică de teren a fost completată de cea de cercetare de cabinet: s-a preocupat de studierea artei sculpturale romane, temă care i-a prilejuit şi realizarea unei valoroase teze de doctorat - Arta sculpturală în Dobrogea romană. Secolele I-III p. Chr. -, susţinută la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş - Bolyai din Cluj-Napoca. Ca lucrător de muzeu a colaborat la realizarea expoziţiilor de bază la Constanţa şi Capidava - (Antiquarium-ul de aici, din păcate, a fost desfiinţat), sau a unor expoziţii tematice (cu fişele materialelor inserate acestora): 1994 - Goldhelm, Schwert und Silberschatze; Cercetări arheologice şi achiziţii recente ale Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa - 2002, a conchis Gheorghe Papuc.

A predat Paleografia Româno - Chirilică la Liceul Mihai Eminescu şi la Universitatea Ovidius. Din anul 1990 s-a implicat într-o serie de activităţi conexe susţinând cursuri de Arheologie şi Paleografie româno - chirilică la Liceul Mihail Eminescu din Constanţa. Până în anul 2003 a predat paleografia româno - chirilică la Facultăţile de Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa; din 1991 a condus practica arheologică a studenţilor aceloraşi facultăţi constănţene, pe şantierul cetăţii Capidava.

Sursa: realitatea.net


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Atac cu rachete fără precedent al Ucrainei împotriva Rusiei

2 Voi ați văzut asta? / America, oameni buni...

3 Așa o fi?

4 VIDEO București 2024...

5 Așa se scrie istoria, oameni buni, din lucruri mărunte și neștiute...