HARTĂ Cât economisesc românii, judeţ cu judeţ

HARTĂ Cât economisesc românii, judeţ cu judeţ

Depozitul mediu constituit de populaţia din fiecare judeţ al ţării reflectă fidel nivelul de trai din unităţile administrativ-teritoriale. O radiografie realizată de „Adevărul“ arată că judeţele cu o industrie slab dezvoltată şi cu salarii mici înregistrează cele mai mici depozite ale populaţiei, iar Capitala şi marile centre economice din ţară consemnează economii peste medie.

Astfel, valoarea medie a unui depozit bancar constituit de un român se ridică, la nivel naţional, la 5.533 de lei. Media este trasă semnificativ în sus de sumele economisite în Bucureşti-Ilfov, unitate cu o dezvoltare economică cu mult peste medie.

În Capitală, depozitul mediu este de 18.200 de lei. „Adevărul“ a întocmit calculele pe baza datelor privind soldul depozitelor la nivel teritorial, furnizate de Banca Naţională a României, şi a celor privind numărul de locuitori din România şi din fiecare judeţ în parte, potrivit ultimului recensământ. Este de precizat că nu fiecare român are un depozit, însă calculele ne permit să ne facem o imagine asupra nivelului de trai al românilor şi cum se reflectă acesta în economiile din bănci.

Giurgiuvenii au cele mai mici economii în bănci

Analizând harta depozitelor populaţiei, observăm că judeţele în care se înregistrează cele mai mici salarii medii, cu o economie slab dezvoltată (industrie, agricultură, comerţ), sunt şi cele mai mici depozite bancare. Astfel, în judeţul Giurgiu, cu un salariu mediu net de 1.350 de lei pe lună (locul 27 la nivel naţional), depozitul mediu este de numai 1.537 de lei, cel mai mic din ţară. Giurgiuvenii aveau la sfârşitul lunii martie depozite bancare cumulate de 408 milioane de lei, peste trei sferturi dintre ele în monedă naţională.

Produsul Intern Brut (PIB) al judeţului este de numai 6,5 milioane de lei, în condiţiile în care PIB naţional se ridică la peste 650 de miliarde de lei. Tot aici, în judeţul cu 265.000 de locuitori, sunt numai 30.000 de salariaţi, iar populaţia ocupată se ridică la puţin peste 86.000. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), la sfârşitul lunii martie, în judeţul Giurgiu erau aproape 6.400 de şomeri (rata şomajului era de 6,69%).

Depozite mici în judeţele fără industrie

După Giurgiu, în judeţul Botoşani se înregistrează a doua cea mai mică valoare medie a depozitului, respectiv 2.018 lei, totalul economiilor din bănci ridicându-se la 805 milioane de lei la sfârşitul lunii martie.

De asemenea, Botoşani este un judeţ slab dezvoltat economic, cu o industrie aproape inexistentă, iar salariul mediu depăşeşte cu puţin 1.200 de lei pe lună (al patrulea judeţ cu cele mai mici salarii). Tot în Botoşani, judeţ cu aproape 400.000 de locuitori, trăiesc puţin peste 51.000 de salariaţi, deşi rata şomajului este de 5,07%, sub media naţională.

Depozite medii sub 2.500 de lei se mai înregistrează în judeţele Teleorman (2.057 de lei), Călăraşi (2.221 de lei), Olt (2.372 de lei), Vaslui (2.449 de lei) şi Dâmboviţa (2.495 de lei).

Harghita, economii mari în raport cu salariile

Este de remarcat faptul că, în judeţul Harghita, unde se încasează cel mai mic salariu din ţară, respectiv 1.200 de lei pe lună – nivel mediu, depozitul mediu este de 3.840 de lei, devansând multe alte judeţe cu câştiguri salariale mult mai mari. Totalul economiilor din bănci se ridică în Harghita la 1,17 miliarde de lei, majoritatea fiind în lei.

Cu 300.000 de locuitori, Harghita consemnează o rată a şomajului uşor peste media naţională. Situaţia din Harghita se regăseşte şi în Bihor, judeţ unde salariul mediu este de numai 1.214 lei, însă valoarea medie a unui depozit se apropie de media naţională, respectiv 4.400 de lei. În Bihor însă, rata şomajului este de numai 4%, cu mult sub media naţională.

În schimb, în Gorj, judeţ în care salariul mediu este de 1.800 de lei pe lună, al doilea cel mai mare din ţară după Bucureşti, valoarea unui depozit bancar este de numai 2.850 de lei. În Gorj îşi desfăşoară activitatea Complexul Energetic Oltenia (CEO), care are 19.000 de angajaţi, din care 13.000 de mineri şi 6.000 de energeticieni. În judeţ se găsesc două dintre termocentralele CEO şi majoritatea exploatărilor de lignit. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu în domeniul extractiv este de aproape 3.300 de lei.

Capitala este fruncea

La popul opus, cu cele mai mari depozite medii, se situează marile centre economice din ţară. În primul rând Bucureşti şi Ilfov, apoi judeţele Cluj, Braşov, Sibiu, Constanţa şi Timiş. Capitala este o situaţie a parte, concentrând peste o treime din valoarea totală a depozitelor la nivel naţional, adică 37,2 miliarde de lei din 105 miliarde de lei.

Valoarea medie a unui depozit bancar se ridică în Bucureşti-Ilfov la 18.200 de lei, de peste trei ori mai mult decât media la nivel naţional. Trebuie să ţinem însă cont de faptul că în Capitală salariul mediu este de aproape 2.500 de lei, cel mai mare din ţară, iar rata şomajului nu depăşeşte 2%, fiind semnificativ sub media naţională.

Bucureşti-Ilfov generează un sfert din Produsul Intern Brut al ţării – 165 de miliarde de lei. La sfârşitul lunii martie, în Bucureşti activau peste 175.000 de firme, iar în Ilfov alte 25.000. Cumulat, numărul acestora reprezintă 30% din totalul persoanelor juridice active la nivel naţional.

Regiunea Bucureşti-Ilfov este urmată în clasamentul depozitelor de judeţele Cluj (7.880 de lei per depozit), Braşov (6.430 de lei), Sibiu (6.300 de lei), Constanţa (6.080 de lei) şi Timiş (5.100 de lei). Timişul este urmat de Argeş, cu un depozit mediu de 4.500 de lei, în acest judeţ desfăşurându-şi activitatea Dacia, cel mai mare exportator din România, dar şi multe alte firme din domeniul automotive.

Timişul preferă economiile în valută

Timişul este singurul judeţ din ţară în care valoarea depozitelor în valută (cu precădere euro) – de 1,83 miliarde de lei (411 milioane de euro) – o depăşeşte pe cea a economiilor în monedă naţională – 1,5 miliarde de lei.

Depozitele, tot mai puţin atractive

Valoarea depozitelor constituite de români a stagnat în primele trei luni ale acestui an, iar asta din cauza dobânzilor tot mai puţin atractive pe care băncile de oferă.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), dobânda medie oferită pentru un depozit la termen în lei s-a redus de la 5,5% pe an în februarie 2013, la 3,6% pe an în luna februarie a acestui an. Ajustarea bonificaţiilor a fost determinată de reducerile repetate operate de BNR asupra dobânzii de politică monetară. În cazul depozitelor la termen în euro, dobânda medie a scăzut de la 3,2% pe an în februarie 2013 la 2% pe an în februarie 2014. În unele cazuri, depozitele nu sunt o variantă rentabilă de economisire daca luăm în calcul şi comisioanele percepute pentru deschidere şi administrare cont, dar şi pentru retragere.


Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”

4 VIDEO Trebuie să vedeți asta! / Cine o avea interesul ca tot ce poate elimina Rusia din Ucraina să fie dat doar cu pipeta?

5 Nu le zice rău Ciucă...