Un bătrân de 96 de ani dintr-un sat hunedoarean şi un român din Serbia vin de ani buni la Alba Iulia, de Ziua Naţională, ei spunând că sunt călăuziţi de ”iubirea pentru neam şi ţară”. Bătrânul, care s-a înrolat în armată la 18 ani, spune că iubeşte ”fiecare brazdă de pământ, fiecare piatră şi pom”.

Cornel Pârv, în vârstă 96 de ani, este din satul Baru Mare, din judeţul Hunedoara şi, an de an, vine la Alba Iulia de Ziua Naţională ca ”un român care îşi iubeşte neamul şi ţara”.

Bătrânul spune că nu îşi mai aminteşte când a fost prima dată la Alba Iulia de 1 Decembrie, însă susţine că după Revoluţia din 1989 nu a lipsit în niciun an.

Cornel Pârv povesteşte că şi-a pregătit cu câteva zile înainte ”straiele de sărbătoare”, dar şi fularul tricolor pe care îl poartă cu mândrie la gât, iar în piept, lângă inimă, sau pe căciula tradiţională de astrahan şi-a prins cu ace de siguranţă fâşii tricolore.

Deşi recunoaşte că ”nu îl mai ţin picioarele” şi că a ajuns cu greu la Alba Iulia, bătrânul nici nu îşi imaginează cum ar fi Ziua Naţională în alt loc decât în ”Cetatea Sfântă a Marii Uniri”. El glumeşte afirmând că, dacă nu are cu ce să ajungă la Alba Iulia, ar fi în stare să plece şi pe jos până în ”capitala tuturor românilor”.

Bătrânul este slăbuţ şi îmbrăcat într-un palton vechi pe sub care se zăreşte o haină verde militară, iar fularul tricolor de la gât este şi el tocit de vreme.

După încheierea ceremoniilor de la Alba Iulia, el a rămas tăcut pe un scaun din plastic, lângă statuia lui Mihai Viteazul, ţinând strâns într-o mână un steguleţ tricolor, iar cealaltă mână având-o lângă inimă.

”Aici e Cetatea Sfântă, aici s-a făcut România Mare şi dodoloaţă. Aici, băiete, trebuie să sărbătorim 1 Decembrie cu mic cu mare, ca în 1918. Mi-e greu să vin, dar nu mă las, nu mă las cât timp îmi bate inima asta în piept. Acum am obosit, dar după ce mă hodinesc puţin mă ridic să mergem mai departe la sărbătoare”, a declarat bătrânul corespondentului MEDIAFAX.

Cornel Pârv povesteşte că este veteran de război şi că s-a înrolat voluntar în armată la 18 ani pentru a scăpa de sărăcie, dar mai ales pentru că a vrut să-şi cinstească ţara.

Când e întrebat dacă iubeşte România şi dacă se consideră patriot, bătrânul lăcrimează şi cu glas răguşit răspunde că nu ar putea să nu iubească ”fiecare brazdă de pământ, fiecare piatră sau fiecare pom”.

”Sunt român şi îmi iubesc ţara pe care am înconjurat-o de cinci ori. Cum să nu iubeşti fiecare brazdă de pământ, fiecare piatră, fiecare pom din România mea dragă? Sufletul şi viaţa mea sunt aici, în ţara asta (...). Ca popor trebuie să ne ridicăm, nu neapărat deasupra celorlalte state, dar cel puţin la nivelul statelor civilizate. Trebuie să ne iubim ţara şi să o ridicăm prin muncă şi hărnicie”, mai spune Cornel Pârv.

Veteranul povesteşte şi despre cum era sărbătorită ”pompos” Marea Unire, în perioada interbelică, dar şi cum, cu mulţi ani în urmă, la manifestări i-a întâlnit pe Carol al II-lea şi pe Regele Mihai.

”Cred că aveam 13 ani, am venit la 1 Decembrie la Alba Iulia şi o fost atunci şi Carol al II-lea, dar şi Mihai, care era mic. Era multă lume din toate colţurile ţării, mulţi tineri care umpleau străzile oraşului. Atunci se sărbătorea pompos”, îşi aminteşte Cornel Pârv.

Bătrânul rămâne clipe în şir cu ochii aţintiţi pe un steag tricolor fluturat de un tânăr, iar uneori parcă oftează cuprins de amintiri.

”Hei, ce mai fluturam şi eu tricolorul. Îl duc şi acum după mine mereu, în piept, în mână, la căciulă mereu am un tricolor şi îl port până voi închide ochii. Le-am zis să mi-l pună şi în sicriu”, spune bătrânul şi faţa i se luminează privind cum trece un grup de tineri purtând în mâini steaguri tricolore.

Întrebat dacă va mai veni la Alba Iulia, badea Cornel pare surprins şi supărat de întrebare spunând că nici nu s-a gândit că ar putea lipsi de la Alba Iulia la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, centenar care se sărbătoreşte în 2018.

”Am ajuns la frumoasa vârstă de 96 de ani şi sper să ajung la 100 şi tot aici să ne întâlnim, la Alba Iulia. Să ne întâlnim la 100 de ani de la Marea Unire şi apoi la 100 de ani ai mei. Pentru un român, să vină la Alba Iulia e o obligaţie, o dovadă de respect şi dragoste faţă de patria sa”, a încheiat bătrânul.

În mulţimea de oameni de la Alba Iulia iese în evidenţă şi un tânăr care flutură un steag pe care este desenată cu carioca o cruce ortodoxă şi care pare că trăieşte fiecare acord al melodiilor patriotice care se intonează.

Alexadru Bălan este unul dintre românii din Banatul Sârbesc, din Serbia, şi povesteşte că de şase ani vine la Alba Iulia de 1 Decembrie pentru a sărbători Ziua Naţională a României.

Tânărul spune că este membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti, dar şi în mai multe organizaţii care luptă pentru păstrarea identităţii şi spiritului românesc.

”Vin cu drag la Alba Iulia, cu gânduri de iubire pentru neamul meu românesc, cu dragoste faţă de ţară, cu iubire pentru credinţă ortodoxă. Ne adună acest sentiment nobil faţă de neamul şi istoria noastră românească. Noi, în Serbia, trăim fără prea mare legătură cu ţara mama şi ne e dor de România, iar 1 Decembrie este momentul în care suntem alături de fraţii noştri”, spune Alexandru Bălan.

El povesteşte cum s-a simţit emoţionat prima dată când a venit în Alba Iulia şi cum aceeaşi emoţie îl încearcă şi acum când vede fluturând steagul tricolor, când aude imnul ”Deşteaptă-te române” sau când aude acordurile unei melodii patriotice.

”Poate pentru cei din România e ceva obişnuit. Pentru mine, 1 Decembrie înseamnă că mă întorc acasă, că sunt împreună cu fraţii mei români. Simt în toată inima dragostea faţă de ţara mea şi pentru neamul meu”, mai spune tânărul.

Întrebat ce aşteptări au românii din Serbia de la autorităţile române, Alexandru Bălan spune că mulţi îşi doresc să primească cetăţenia română, însă acest lucru urmează a fi îndeplinit în scurt timp pentru membrii comunităţilor româneşti care ”luptă pentru românitate”.

”Solicităm de mai mulţi ani cetăţenie română şi acum se va acorda celor care luptă pentru românitate. Este o lege şi urmează să se pună în aplicare. În rest, nu avem nevoie de sprijin financiar, ci mai mult avem nevoie de sprijin moral. Ne dorim să ştim că fraţii noştri se gândesc la noi, ne dorim să îi ştim aproape şi mai ales să nu uite de noi, să nu uite de lupta noastră de a ne păstra identitatea, limba şi tradiţiile româneşti chiar şi în afara ţării”, mai spune Alexandru Bălan.

Tânărul povesteşte că în Serbia, în Banatul Sârbesc, copiii români pot învăţa în limba română, însă cea mai mare problemă este că nu studiază istoria României.

”Trebuie să îi învăţăm pe copii acasă despre istoria poporului nostru, pentru că în şcoală nu învaţă. Din fericire, în Banatul Sârbesc avem încă drepturi, însă în Timoc românii nu au niciun drept”, mai spune Bălan.

Tânărul afirmă că îşi doreşte să revină an de an, de 1 Decembrie, la Alba Iulia, şi consideră că fiecare român ar trebui să sărbătorească Ziua Naţională aici dacă este călăuzit de ”iubirea pentru neam şi ţară”.

”În afara ţării parcă suntem tot mai puţini şi e tot mai greu să îţi păstrezi identitatea, limba şi tradiţiile româneşti. Voi aveţi totul şi nu trebuie decât să vă iubiţi ţara, neamul şi limba strămoşească, să respectaţi şi să cinstiţi România în fiecare zi”, mai spune Alexandru Bălan.

La manifestările dedicate Zilei Naţionale de la Alba Iulia au participat peste 20.000 de persoane.

Sursa: mediafax.ro

Distribuie Distribuie Comentarii