”Această soluție nu e bună, mă nemulțumește, împreună cu avocații mei căutăm cea mai bună soluție de contestare.”, a declarat Klaus Iohannis la TVR 1.

Curtea de Apel Braşov a menţinut o decizie dată anul trecut de Tribunalul Braşov, care anula un contract de vânzare-cumpărare încheiat între Klaus Iohannis, soţia acestuia, Carmen Iohannis, Georgeta Lăzurca (mama lui Carmen și soacra lui Klaus Iohannis) şi falșii moştenitori ai unui imobil din centrul municipiului Sibiu (strada Nicolae Bălcescu). Organele de urmărire penală se pot sesiza din oficiu sau pot fi sesizate prin plângere penală sau denunț cu privire la infracțiunile care ar fi putut fi comise de Carmen Iohannis.

Curiozități STUPEFIANTE

* Notarul care a scăpat prin NUP este implicat în toate retrocedările ilegale făcute în Sibiu, Bucșa Radu Gabriel este implicat și în dosarul cu primarul de la Șelimbăr, Maricuța.

* Judecătoarea Boca, care a judecat în primă instanță în favoarea lui Iohannis a fost recompensată cu un schimb de terenuri favorabil. A primit un teren mult mai bine plasat și o suprafață mai mare decât ce s-a dat la schimb.

* Polițistul care a dat NUP a ajuns șeful IPJ Sibiu, iar procurorul a devenit prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Instigator, autor sau complice pentru fals sau uz de fals

În 2014, Instanța a decis anularea contractului de vânzare-cumpărare semnat între Carmen și Klaus Iohannis și falsul moștenitor Ioan Baștea pe 1 iunie 1999, la un notar „penal” din Sibiu. Anterior în 2005, tot Tribunalul Brașov a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis pe numele soției și soacrei primarului Sibiului, dar și al lui Nicolae Baștea (nepotul falsului moștenitor, Ioan Baștea). Judecătorii au stabilit că statul este proprietarul de drept al imobilelor, deoarece adevărații proprietari muriseră fără a avea moștenitori.

Folosind aceste acte, familia Iohannis a obținut aproape 300.000 de dolari numai din chiria încasată de la Raffeisen Bank, pentru parterul imobilului de pe strada Bălcescu, cel al cărui contract a fost anulat în 2014. 

Constatarea de catre instanța de judecată civilă a caracterului fals al unor înscrisuri care au stat la baza obținerii și recunoașterii dreptului de proprietate al familiei Iohannis asupra unor bunuri imobile, cu anularea imediată a înscrisurilor în cauză, naște mai multe discuții în sensul legii penale. Apar astfel două întrebări: care a fost participația acestor persoane la falsificarea încrisurilor în cauză? respectiv au folosit aceste persoane înscrisurile astfel falsificate, cunoscând natura lor alterată, în vederea producerii de consecințe juridice? 

Este astfel important de clarificat dacă, direct interesată în obținerea dreptului de proprietate asupra imobilelor în cauză, dna Iohannis (posibil chiar împreună cu soțul său) a efectuat anumite acte și fapte materiale care să se circumscrie sferei infracționale a unor fapte penale. Astfel,dacă a determinat, cu intenție, alte persoane să săvârșească infracțiunile de fals în înscrisuri, domnia sa poate avea calitate de instigator la săvârșirea acelor infracțiuni. Dacă a înlesnit sau ajutat, cu intenție, în orice fel, la falsificarea înscrisurilor în cauză, calitatea ar fi de complice. Iar dacă domnia sa a săvârșit, nemijlocit, infracțiunile în cauză, poate fi cercetată în calitate de autor. Este important de avut în vedere faptul că, din punct de vedere al pedepsei penale posibil aplicabile, nu există nicio diferență: ar primi din partea instanței de judecată aceeași pedeapsă, ținându-se cont, evident, de toate circumstanțele agravante și atenuante care pot contribui la indivualizarea pedepsei.

În situația în care nu ar avea o participație la săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri, dar ar fi folosit înscrisurile falsificate, cunoscând natura lor falsă, pentru obținerea dreptului de proprietate și ulterior pentru efectuarea unor acte de dispoziție în legătură cu bunurile imobile, de exemplu le-ar fi închiriat unor terțe persoane, obținând astfel însemnate beneficii ilicite, doamna Iohannis (posibil chiar împreună cu soțul său), ar putea fi cercetată penal și posibil condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

Organele de urmărire penală se pot sesiza din oficiu 

Contractul din 1999 a fost anulat, irevocabil, de judecătorii Curții de Apel Brașov
Dacă vor fi sesizate în legătură cu săvârșirea acestor posibile fapte penale, organele de urmărire penală vor putea efectua acte specifice care să confirme sau să infirme, dincolo de orice îndoială rezonabilă, posibila iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, în scopul direct și imediat al obținerii unor foloase necuvenite, prin falsificarea scrierii și subscrierii acelor înscrisuri și folosirea lor ulterioară.

 Organele de urmărire penală se pot sesiza din oficiu sau pot fi sesizate prin plângere penală sau denunț, acesta din urmă putând fi formulat de către orice persoană fizică sau juridică care ar avea cunoștință despre săvârșirea acestor infracțiuni.

Distribuie Distribuie Comentarii