Alergiile de care suferă omul modern provin din genele moștenite de la oamenii din Neanderthal și de la cei din Denisova, veri dispăruți ai rasei umane ca urmare a încrucișării cu aceste specii în urmă cu aproximativ 40.000 ani, relevă două studii publicate în aceasta săptămână în revista 'American Journal of Human Genetics', informează agenția France Presse.

Aceste încrucișări preistorice făcute de toți oamenii moderni cu excepția africanilor au dus la moștenirea între unu și șase la sută a genelor hominizilor timpurii precum omul de Neanderthal (după numele porțiunii din valea râului Düssel din Germania unde au fost descoperite primele fosile) și omul de Denisova (după numele peșterii Denisova din Munții Altai din Siberia unde au fost descoperite primele fosile).

Cele două studii au explicat faptul că trei dintre genele provenind de la aceste două specii umane se numără printre cele mai comune descoperite la oamenii moderni și joacă un rol important în sistemul imunitar.

Această descoperire sugerează că moștenirea genetică conferă un avantaj pe scara evoluției umane în ceea ce privește stimularea sistemului imunitar.

Dar aceste gene sunt, de asemenea, responsabile pentru sensibilitatea excesivă a sistemului imunitar, care provoacă alergii. Astfel, purtătorii acestora sunt mai predispuși la astm, febra fânului și alte alergii, mai precizează cele două studii.

Probabil că aceste gene au fost transmise oamenilor moderni atunci când primele grupuri hominide au părăsit Africa acum aproximativ 50.000 de ani îndreptându-se spre Europa. Pe acest parcurs, ei s-au încrucișat apoi cu neanderthalienii deja stabiliți în Eurasia.

"Studiul nostru arată că încrucișările cu oameni arhaici au avut implicații practice pentru oamenii moderni, între care cele mai evidente au fost adaptarea noastră la mediu prin îmbunătățirea rezistenței la agenți patogeni, precum și metabolismul pentru digerarea alimentelor noi", a explicat Janet Kelso, de la Institutul Max Planck din Germania, principalul autor al unuia dintre studiile publicate.

"Neanderthalienii au trăit în Europa și în vestul Asiei cu 200.000 de ani înainte de sosirea oamenilor moderni. Ei au fost, probabil, bine adaptați la climă, la agenții patogeni alimentari și s-au încrucișat cu noii veniți, ceea ce a făcut ca noi, oamenii moderni, să moștenim aceste adaptări benefice", a mai spus specialistul.

Janet Kelso este cea care a scanat genomul uman modern pentru a detecta genele neandertalienilor și ale denisovienilor.

Două dintre cele trei gene ale sistemului imunitar corespund ADN-ului omului de Neanderthal ADN iar cea de a treia omului de Denisova.

Cea mai comună dintre aceste gene a fost găsită la întreaga populație non-africană, a doua, în special la asiatici și cea de a treia, mai asemănătoare ADN-ului omului de Denisova și mai rară, la un mic grup de asiatici.

Principalul autor al celui de al doilea studiu, Lluis Quintana-Murci, de la Institutul Pasteur din Paris, a studiat 1.500 de gene active ale sistemului imunitar stabilind că cele mai multe adaptări au avut loc într-o perioadă cuprinsă între 6.000 și 13.000 de ani în urmă, când oamenii acelui timp treceau de la îndeletnicirea de vânători-culegători la cea de agricultori, menționează AFP.

AGERPRES/(autor: Constanța Niță, editor: Mariana Ionescu)