ANALIZĂ: 146 de arestaţi la domiciliu, între care Rudel Obreja, un primar, trei medici şi cinci elevi

Un număr de 146 de persoane sunt arestate la domiciliu, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, între acestea aflându-se fostul şef al FRB Rudel Obreja, primarul comunei gorjene Slivileşti, un fost director adjunct din APIA, trei medici şi cinci elevi.

Conform noului Cod de procedură penală, care a intrat în vigoare la 1 februarie, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Din 1 februarie şi până în 11 aprilie au fost arestate la domiciliu 146 de persoane. De asemenea, instanţele au dispus măsura controlului judiciar pentru 2.459 de persoane cercetate, iar alte 20 sunt sub control judiciar pe cauţiune.

 

Rudel Obreja, judecat pentru trafic de influenţă în favoarea lui Sorin Ovidiu Vîntu, în arest la domiciliu din 5 martie

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri în care s-a dispus arestul la domiciliu este cel al fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box (FRB) Rudel Obreja, după ce Curtea de Apel Bucureşti a luat măsura în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu, pentru a interveni la judecători de la instanţa supremă, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Obreja nu are voie să părăsească locuinţa fără permisiunea instanţei şi este obligat să se prezinte în faţa procurorilor sau judecătorilor ori de câte ori este chemat.

Fostul preşedinte al FRB a fost arestat preventiv în 5 februarie, în dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenţă. În 5 martie, măsura arestării preventive a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, iar în 18 martie, Obreja a fost trimis în judecată.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada septembrie 2013 - ianuarie 2014, Rudel Obreja a pretins în mod direct, de la o persoană, denunţătoare în cauză, un milion de euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor din completul învestit cu soluţionarea unui dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, astfel încât îi va determina să pronunţe o hotărâre favorabilă acesteia. În acel dosar, denunţătorul declarase recurs împotriva unei soluţii de condamnare la pedeapsa închisorii, pentru infracţiunea de favorizare a infractorului.

Recursul a fost soluţionat anterior datei de 1 februarie 2014 şi a fost respins, astfel încât hotărârea de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare a rămas definitivă, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Rudel Obreja declara în 13 februarie că denunţătorul este Sorin Ovidiu Vîntu, iar dosarul ar fi urmarea unei "înscenări" a acestuia.

În 24 ianuarie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea FNI.

 


Fost director adjunct al APIA, judecat pentru trafic de influenţă şi luare de mită, în arest la domiciliu din 7 martie

Tot pentru trafic de influenţă, dar şi pentru luare de mită, este judecat şi Aurel Pană, fost director adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), arestat la domiciliu din 7 martie.

Conform legii, pe durata arestului la domiciliu, Pană nu are voie să părăsească imobilul din Bucureşti în care locuieşte, fără permisiunea organului judiciar la care se află cauza. El trebuie să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară şi a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. În plus, Aaurel Pană nu are voie să comunice cu inculpatul Mugur George Voinea, judecat în acelaşi dosar şi condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare, sau cu martorii din cauză.

Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Conform rechizitoriului, în perioada mai - august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu George Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a cerut de la o persoană, denunţătoare în cauză, un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, aproximativ 1,2 milioane de euro şi externalizarea serviciilor de transport, cu scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

 

Primar acuzat de abuz în serviciu, în arest la domiciliu

Aurel Pană nu este singurul funcţionar public în cazul căruia s-a dispus arestul la domiciliu. Acuzat de abuz în serviciu, Sorin Bucurescu, primarul suspendat al comunei gorjene Slivileşti, este primul edil în cazul căruia s-a hotărât cercetarea în stare de arest la domiciliu.

Primarul din Slivileşti este acuzat de anchetatori de abuz în serviciu, după ce ar fi semnat mai multe acte în baza cărora un om de afaceri din zonă a obţinut peste 600.000 de lei despăgubire de la fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia.

 

Cinci elevi arestaţi la domiciliu după ce ar fi violat o adolescentă de 15 ani

Cinci elevi constănţeni - acuzaţi că la sfârşitul anului trecut ar fi violat o elevă de 15 ani de la un liceu particular din municipiul Constanţa - şi un tânăr de 23 de ani, acuzat în acelaşi caz, pentru şantaj şi favorizarea infractorului, sunt cercetaţi în arest la domiciliu. Patru dintre ei au cerut şi primit permisiunea instanţei de a merge la şcoală.

Judecătoria Constanţa a acceptat, în cursul lunii martie, cererile depuse de patru dintre inculpaţi de a părăsi domiciliul pentru a merge la cursuri. Astfel, conform deciziei instanţei, cei patru - trei elevi de la Liceul Teoretic "Decebal" Constanţa, Liceul Tehnologic "Nicolae Dumitrescu" Cumpăna şi Colegiul Agricol Poarta Albă, precum şi tânărul de 23 de ani, student în anul II al Facultăţii de Navigaţie şi Transport Naval Constanţa din cadrul Universităţii Maritime Constanţa - au voie să părăsească domiciliul strict pentru a merge la cursuri, conform orarului.

În 10 martie, magistraţii Judecătoriei Constanţa au respins ca neîntemeiate cererile formulate de avocaţii celor şase inculpaţi privind înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

Poliţiştii constănţeni au deschis o anchetă, la jumătatea lunii decembrie 2013, după ce părinţii fetei de 15 ani, elevă la Liceul Internaţional de Informatică din Constanţa, au depus o plângere prin care reclamau că adolescenta a fost violată de şase colegi de şcoală, după ce i-a invitat acasă la ea, la finalul unei petreceri, iar ulterior tinerii au postat pe internet imaginile.

Conform plângerii depuse la Poliţie, fapta s-ar fi petrecut după ce adolescenţii au fost la o petrecere, iar eleva de 15 ani, fiind singură acasă, şi-a invitat câţiva colegi pentru a continua distracţia în locuinţa ei. Ei au consumat alcool, după care câţiva dintre băieţii invitaţi au întreţinut relaţii sexuale cu adolescenta, făcând poze şi filmând scenele. Ulterior, ei au postat înregistrările pe o reţea de socializare, mama fetei aflând astfel despre cele întâmplate.

 

Fiul vrăjitoarei "Mama Omida", arestat la domiciliu, în ciuda "perseverenţei infracţionale"

Printre primele persoane care au beneficiat de măsura preventivă adusă de noul Cod intrat în vigoare la 1 februarie se numără, ca urmare a unei decizii a magistraţilor Judecătoriei Buftea, fiul vrăjitoarei cunoscute ca "Mama Omida". Viorel Motoi s-a întors acasă, după ce a stat trei luni în arest preventiv, într-un dosar de tăinuire.

Instanţa a arătat, în motivarea deciziei, că fapta pentru care Motoi este judecat alături de alte persoane nu impune luarea măsurii arestării preventive, chiar dacă acesta a dat dovadă de "perseverenţă infracţională".

"În ceea ce priveşte pericolul concret pentru ordinea publică, s-a arătat că acesta rezultă şi din circumstanţele personale ale inculpaţilor Cezar Mihai Niculescu şi Viorel Motoi, aceştia manifestând perseverenţă infracţională pe linia săvârşirii unor infracţiuni. Cunoscând că au mai fost sancţionati pentru săvârşirea unor infracţiuni, inculpaţii au ales să săvârşească noi fapte penale, fapt care denotă un grad sporit de indiferenţă faţă de normele legale şi o relativă lipsă de grijă faţă de repercusiunile pe care ar putea să le suporte. Este adevărat că această situaţie nu justifică prin ea însăşi luarea măsurii arestării preventive, dar în acest caz denotă un grad foarte mare de indiferenţă şi o totală lipsă de respect faţă de normele legale, o persistenţă infracţională deosebită, ce conduce la presupunerea rezonabilă că odată pusi în libertate acestia ar putea săvârşi din nou fapte similare", nota instanţa, în documentul citat.

 

Un suspect de acte de terorism, printre cei care au cerut arest la domiciliu

Remus Văsuţ, tânărul din Arad suspectat de acte de terorism şi prins când încerca să vândă unui lucrător SRI sub acoperire două bombe artizanale pe care le confecţionase în locuinţa sa, se numără printre cei care au cerut să fie arestaţi la domiciliu.

În 17 martie, Curtea de Apel Timişoara a decis ca Văsuţ să fie arestat la domiciliu, însă soluţia a fost atacată de procurori, la instanţa supremă. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, două zile mai târziu, să admită sesizarea anchetatorilor, astfel că tânărul este cercetat în stare de arest preventiv.

Remus Văsuţ - suspectat că se ocupa cu confecţionarea de bombe artizanale în propria locuinţă, unde amenajase un laborator clandestin - a fost prins în flagrant, în 20 decembrie 2013, în timp ce încerca să vândă două astfel de obiecte unui lucrător SRI din Arad aflat sub acoperire. Flagrantul a avut loc chiar în faţa casei tânărului.

Potrivit procurorilor DIICOT, dispozitivele explozive aveau fitil prevăzut să ardă timp de două minute şi aveau ataşate cuie, piuliţe şi şuruburi, pentru ca forţa distructivă a bombelor să fie mai mare. El ar fi detonat până în momentul respectiv două dispozitive explozive, pentru a le verifica funcţionarea. Restul dispozitivelor explozive le-a scos la vânzare. Acesta le-ar fi spus cunoscuţilor săi că doreşte ca în urma vânzării bombelor să îşi cumpere un pistol şi că nu îl interesează unde vor exploda bombele confecţionate de el.

Anchetatorii mai spuneau că pe uşa casei tânărului au găsit semne neonaziste. Pe interiorul uşii era desenată zvastica, iar pe interior scria "14/88", numere care reprezintă data naşterii lui Adolf Hitler (14), respectiv o codare în cifre a salutului "Heil Hitler!" (88).

 

Trei medici din Caraş-Severin, în arest la domiciliu din 1 aprilie

Medicii Sebastian Telbis, şeful Serviciului de Evaluări Medicale de la Casa de Pensii Caraş-Severin, Ioan Dorel Ungur şi Ioan Octavian Cenda, acuzaţi că au eliberat ilegal decizii de pensionare, sunt cercetaţi în arest la domiciliu, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti.

Sebastian Telbis este acuzat de anchetatori că, între 3 februarie şi 7 martie, în calitate de medic şef al Serviciului de Evaluări Medicale din cadrul Casei de Pensii Caraş-Severin, a primit diferite sume de bani, dar şi alte bunuri, de la 132 de pacienţi. În schimbul sumelor de bani, Telbis a eliberat sau a prelungit decizii de pensionare pentru grad de invaliditate, a eliberat "decizii medicale privind pierderea sau diminuarea capacităţii de muncă" sau a atestat "oficial gradul de invaliditate şi a drepturilor de asigurări sociale ce decurg din această încadrare", spun procurorii.

Anchetatorii mai susţin că Ioan Dorel Ungur şi Ioan Octavian Cenda cereau şi primeau bani de la pacienţi pentru a le aviza încadrarea în grad de invaliditate, respectiv pentru a-i menţine în această categorie cu ocazia revizuirii periodice, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind sistemul unitar de pensii publice.

 

Trei arestaţi la domiciliu au încălcat obligaţiile impuse de lege

În cazul a trei persoane, din judeţele Arad, Satu Mare şi Mureş, faţă de care s-a luat măsura arestului la domiciliu, a fost dispusă înlocuirea acesteia cu arestarea preventivă.

"Faţă de persoanele, din judeţele Arad şi Satu Mare, măsura arestului preventiv a fost luată de către instanţa de judecată întrucât au încălcat una dintre obligaţiile ce le reveneau în timpul arestului la domiciliu. Faţă de persoana din judeţul Mureş, instanţa de judecată a înlocuit arestul la domiciliu cu arestul preventiv, întrucât persoana în cauză a fost condamnată într-o altă cauză penală, privind săvârşirea de infracţiuni la regimul circulaţiei, anterior luării măsurii arestului la domiciliu", arată Poliţia Română, într-un răspuns formulat la solicitarea MEDIAFAX.

Conform sursei citate, persoanele din judeţele Satu Mare şi Mureş erau cercetate pentru furt calificat, iar cea din Arad, pentru punere în circulaţie a unui vehicul neînmatriculat.

În perioada 4-11 aprilie, în nouă cazuri au fost luate decizii de înlocuire a măsurilor preventive de supraveghere dispuse iniţial cu alte măsuri. Astfel, măsura controlului judiciar a fost înlocuită în patru cazuri cu cea a arestării preventive, în alte trei cazuri a fost înlocuită cu măsura condamnării cu executare, într-un caz cu cea a condamnării cu suspendare şi în alt caz, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, potrivit Poliţiei Române.

În 4 aprilie, poliţiştii au prezentat magistraţilor Judecătoriei Botoşani un bărbat de 24 de ani, aflat în supraveghere sub control judiciar, care a părăsit România fără aprobarea procurorului. Magistraţii au emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cazul unui alt bărbat, în vârstă de 36 de ani, din Târgu Mureş, cercetat pentru furt calificat, a fost înlocuit controlul judicar cu arestul preventiv, după ce a încălcat obligaţiile stabilite când a fost luată măsura de supraveghere.

Tot în 4 aprilie, magistraţii Tribunalului Dâmboviţa au dispus măsura arestului la domiciliu pentru un bărbat de 35 de ani, care în timp ce era sub control judiciar a săvârşit o altă faptă penală, respectiv violarea vieţii private.

 

Arestul la domiciliu, între drepturi şi obligaţii

Unele dintre modificările Codului de procedură penală care a intrat în vigoare la 1 februarie se referă la măsurile preventive. Interdicţia de a părăsi localitatea sau ţara au fost eliminate, iar ca măsură preventivă a fost introdus arestul la domiciliu.

Conform noii legislaţii, arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza, şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

"Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (...) La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului", potrivit noilor prevederi.

 

Implementarea brăţărilor electronice, în aşteptare

Chiar dacă arestul la domiciliu a intrat în vigoare la 1 februarie, nu există, până la acest moment, un sistem care să asigure supravegherea electronică a persoanelor care execută pedepsele sau sunt cercetate sub această formă.

Totuşi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, spunea, la două luni după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, că speră ca până la sfârşitul lunii aprilie să fie lansat în dezbatere publică proiectul privind brăţările de supraveghere.

"E un proiect de act normativ în lucru în momentul de faţă la Ministerul Justiţiei, împreună cu Poliţia Română. Sunt mai multe aspecte de pus la punct, atât din punct de vedere legal, cât şi tehnic. Într-un fel va trebui gestionată chestiunea pe arestul preventiv, în alt fel pe executarea pedepselor. Penitenciarele sunt implicate în acest proiect", spunea Cazanciuc, în 31 martie.

Ministrul Justiţiei preciza că principala preocupare se referă la clarificarea, la nivel normativ, a structurii care va implementa acest concept, în ce condiţii şi cu ce resurse.

"Este un proiect ce trebuie implementat, e un proiect revoluţionar, dar trebuie foarte bine puşi la punct toţi paşii. Din moment ce este în Cod (Codul de procedură penală, n.r.), cred că România este pregătită să accepte o asemenea soluţie, dar trebuie să fim foarte atenţi cum trebuie să facem paşii concreţi. (...) Sunt soluţii tehnice diferite ce pot fi implementate şi în funcţie de soluţia tehnică vom putea avea şi un cost. Dar, oricum, nu este un cost mic, asta cu siguranţă", spunea ministrul Justiţiei.

Sursa: mediafax.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Informație / În PSD se vorbește despre iminenta punere sub acuzare a lui Dragnea, Carmen Dan și Dăncilă în Dosar…

2 ULTIMĂ ORĂ / Ministrul de interne îl va destitui pe Raed Arafat săptămâna viitoare

3 Orban chiar este un om modest. Două momente

4 HOPA! Angajații din spitale care primesc șpaga ar putea rămâne fără contracte de muncă. Ministrul Sănătății an…

5 Prostul politicii românești a rămas fără partid. Toți membrii celei mai mari organizații au demisionat scuipân…

recomandări

Te ia DNA: Stoica Alexandru

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

10+ Gustări speciale pentru seara Oscarurilor