Consiliul Naţional Secuiesc: Era în interesul statului român intervenţia în procesul de la CJUE
CNS consideră că era în interesul statului român să intervină de partea reclamanţilor în procesul de la CJUE privind iniţiativa cetăţenească a CNS, menţionând că "abordarea contrară se poate înţelege numai sub aspectul unei intenţii ascunse de asimilare forţată a maghiarilor din România".
Consiliul Naţional Secuiesc: Era în interesul statului român intervenţia în procesul de la CJUE (Imagine: Kiss Edit/Mediafax Foto)
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, subliniază într-o adresă trimisă, miercuri, primului ministru Victor Ponta şi dată publicităţii vineri că în 14 aprilie i-a solicitat premierului retragerea cererii de intervenţie a României în procesul de la CJUE, unde CNS a atacat refuzul Comisiei Europene de înregistrare a iniţiative cetăţeneşti "Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale", transmite corespondentul MEDIAFAX.
"În răspunsul dumneavoatrsă din 1 august aţi refuzat solicitarea noastră, susţinând, că intervenţia României vizează «prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum protecţia drepturilor persoanelor minorităţilor naţionale»", subliniază Izsak în adresă.
El precizează că iniţiativa amintită se referă la politica de coeziune a Uniunii, şi nu la drepturile persoanelor minorităţilor naţionale.
"Sub acest aspect intervenţia porneşte de la o abordare greşită a iniţiativei amintite, în consecinţă argumentarea cererii de intervenţie este irelevantă", subliniază Izsak.
În ceea ce priveşte argumentul Guvernului cu privire la prevenirea "extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE", Izsak precizează că pot fi extinse competenţele UE doar prin modificarea tratatelor Uniunii Europene, ceea ce depăşeşte atât cadrul unei iniţiative cetăţeneşti, dar şi cadrul "căii jurisprudenţiale" deoarece CJUE nu modifică Tratatele UE.
Izsak adaugă că în scrisoarea din aprilie a mai arătat că iniţiativa CNS vizează o îmbunătăţire a politicii de coeziune a Europei şi a funcţionării Uniunii Europene cu efect pozitiv asupra conservării diversităţii culturale a Europei.
"În viziunea noastră succesul iniţiativei cetăţeneşti în cauză este interesul tuturor statelor membre ale Uniunii, inclusiv al României. Sub acest aspect era raţional şi util şi din punctul de vedere al intereselor statului român intervenţia pe partea reclamanţilor, şi nu a pârâtului. Abordarea contrară se poate înţelege numai sub aspectul unei intenţii ascunse de asimilare forţată a colectivităţii maghiare din România, în primul rând a secuilor majoritari în «Ţinutul Secuiesc». Pentru a menţine UDMR-ul în coaliţia guvernamentală, nu demult, aţi promis, domnule prim-ministru, că România nu depune argumentare într-o altă cauză, legată la fel de o iniţiativă cetăţenească (Minority Safepack – n.r.), care, în schimb, într-adevăr se referă la drepturile minorităţilor naţionale. În cauza noastră aţi făcut deja acest demers. O asemenea inconsecvenţă pune la îndoială în faţa CJUE însăşi credibilitatea intervenientului", afirmă Izsak Balazs în adresa dată publicităţii vineri.
În luna octombrie 2013, preşedintele CNS anunţa că a primit de la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg confirmarea înregistrării acţiunii pe care a deschis-o după ce Comisia Europeană a refuzat înscrierea iniţiativei cetăţeneşti "Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale", iniţiată de CNS în ianuarie 2013 şi care urmăreşte impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor în UE.
Ulterior, în luna martie, Izsak Balazs, declara corespondentului MEDIAFAX că după Ungaria, care a cerut să intre în proces de partea CNS, şi Slovacia, care s-a declarat de partea Comisiei Europene, au formulat cereri de intervenţie şi România şi Grecia, acestea situându-se tot de partea CE.
Sursa: mediafax.ro
