Cum a epurat ANAF profesioniştii din Garda Financiară

Noua structură antifraudă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care s-a dorit a fi corpul de elită al combaterii fraudelor financiare, seamănă mai degrabă cu o adunătură de amatori. În urma concursului pentru ocuparea posturilor de inspectori antifraudă de anul trecut, au fost picaţi chiar profesioniştii.

Candidaţii cu cele mai mari note la examenul scris, unii dintre ei cu dosare ”grele” la activ,  au fost respinşi la interviu. În schimb, mulţi dintre cei slab pregătiţi, care de abia au luat scrisul cu note de 5 sau 6, au fost declaraţi admişi. ”Cheia” concursului a fost interviul, notat cu ”admis” sau ”respins”, fără posibilitatea de a contesta rezultatul.

La 1 martie, a avut loc proba scrisă la cel de-al doilea concurs pentru ocuparea a 300 de posturi de inspectori la Direcţia Antifraudă, iar interviul s-a desfăşurat în perioada 10-14 martie.

Au copiat ca la şcoală

ANAF, al cărei preşedinte este Gelu Ştefan Diaconu, a reuşit să facă o nouă triere a comisarilor incomozi. Viitorii inspectori antifraudă au picat testul integrităţii chiar la concursul pentru ocuparea posturilor. Cei drept, cu largul concurs al organizatorilor. Proba scrisă, desfăşurată la 1 martie, a constat în completarea a 40 de teste grilă.

”Supraveghetorii concursului ne-au comunicat că vor fi subiecte diferite pentru candidaţi. Asta m-a făcut să cred că şefii ANAF au ţinut cont de furturile care s-au comis la proba scrisă la concursul din octombrie 2013. Dar grilele de examen s-au distribuit alternativ pe rânduri de bănci şi nu pe şiruri. Acest mod de împărţire a subiectelor a făcut ca persoanele din stânga şi din dreapta să aibă aceleaşi subiecte. Această situaţie s-a întâlnit în toate sălile de concurs. La fel, colaborarea dintre candidaţi a fost la ordinea zilei. Practic, oricine era aşezat lângă tine putea să copieze liniştit răspunsurile”, a declarat pentru ”Adevărul” unul dintre candidaţi, care, din motive lesne de înţeles, nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea. 

Ce se urmăreşte prin această modalitate, a răspuns tot candidatul: ”Clientela politică a celor de la putere, cei care doresc să «investească» bani într-o funcţie publică, trebuie să obţină minim nota 5 şi să acceadă la interviu, unde se fac jocurile într-un mod şi mai murdar”.

Cum se fac jocurile la interviu

”Cheia” concursului nu a fost proba scrisă, care a verificat nivelul de cunoştinţe profesionale al candidaţilor, ci interviul. Potrivit HG 677/2013, candidaţii declaraţi admişi la proba scrisă (minim nota 5) sunt notaţi la interviu cu calificativul ”admis” sau ”respins”. Esenţial este faptul că rezultatul interviului nu poate fi contestat, ca în cazul probei scrise. Aceasta a dat posibilitatea ANAF ca la concursul de anul trecut să-i pice la interviu pe cei cu note mari la scris şi să-i treacă pe ”repetenţi”, fără a fi obligată să se justifice.

”Comisia de concurs a făcut loc unor candidaţi slab pregătiţi, oameni care urmează să fie «specialişti» în cadrul parchetelor sau la controlul inopinat”, au declarat sursele ”Adevărul”.

Trece doar cine trebuie

Întrebările la interviu au fost în funcţie de candidat, susţine Pavel Roman, fost comisar al Gărzii Financiare Arad. ”Unii au primit întrebări foarte grele, din subsolul legislaţiei, acolo unde sunt cu asterisc. Eu am fost întrebat din Codul Fiscal, foarte stufos, şi cu care lucrezi pe birou. N-ai cum să-l ştii pe de rost. Am reuşit să răspund, cât de cât, doar la o întrebare. Ne-au dat impresia că jocurile sunt făcute deja”, a declarat pentru ”Adevărul” Pavel Roman.

Candidaţii care trebuiau să treacă de interviu au primit întrebări pe măsură. ”Unii au fost întrebaţi care sunt infracţiunile prevăzute în Legea evaziunii fiscale. Pe astea chiar şi un copil le ştie. Sunt doar câteva articole, dacă ai lucrat la Garda Financiară, n-ai cum să nu le ştii”, a mai spus fostul comisar.
Cu dosare ”grele” la activ, Pavel Roman a devenit ”indezirabil” în ianuarie 2013, după ce i-a adresat o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta, în care a descris mecanismele evaziunii fiscale şi protecţia de care se bucură evazioniştii din partea instituţiilor statului.

ANAF invocă „profesionalismul” şi „transparenţa”

Sub masca „profesionalismului” şi a „transparenţei”, responsabilii ANAF au negat existenţa neregulilor la desfăşurarea concursurilor semnalate de candidaţi.

„Concursurile pentru ocuparea funcţiei publice specifice de inspector antifraudă din perioada octombrie 2013 şi martie 2014, s-au desfăşurat pe baza normelor procedurale instituite prin regulament, în conformitate cu principiile competiţiei deschise, profesionalismului, transparenţei, precum şi cel al egalităţii de şanse şi accesului liber pentru fiecare persoană care îndeplineşte condiţiile legale”, se arată într-o adresă remisă „Adevărul”.

Oficialii ANAF au omis să răspundă de ce au fost picaţi la interviu candidaţii cu note mari la scris şi cum au fost admişi cei cu note mici.

Hotărârea de Guvern privind Regulamentul de desfăşurare a concursului pentru posturile de inspector antifraudă a fost iniţiată chiar de ANAF. Cu toate acestea, şefii instituţiei nu-şi asumă prevederile abuzive ale actului normativ. „Aprecierea oportunităţii institutirii unei proceduri de contestare a rezultatelor de la proba interviu a aparţinut legiuitorului, ANAF neavând drept de iniţiativă legislativă”, se arată în documentul ANAF.

Reorganizare doar pe hârtie

Prin decizia Guvernului, anul trecut Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor au fuzionat cu ANAF, în interiorul căreia s-a înfiinţat Direcţia Generală Antifraudă care să combată evaziunea fiscala, cu opt servicii regionale în directă coordonare de la centru. Înfiinţarea noi direcţii a fost prezentată de premier drept un mare succes. “Este o structură care să nu mai stea toată ziua să controleze pe buticul din colţ şi firma care îşi plăteşte impozitele, ci să meargă ţintit acolo unde avem probleme de evaziune fiscală: accize, combustibil, legume-fructe”, declara, anul trecut, Victor Ponta.

Marius But: Desfiinţarea Gărzii a fost premeditată

Fostul comisar şef de divizie al Gărzii Financiare Cluj, Marius But, care a instrumentat celebrele dosare ”Transformatorul” şi ”Loteria”, este unul dintre profesioniştii îndepărtaţi din sistem în urma concursului din octombrie 2013. Marius But, crede că desfiinţarea Gărzii Financiare a fost premeditată, reforma ANAF fiind astfel doar un pretext de a scăpa de cei incomozi.

”Adevărul”: Aţi luat notă mare la scris, dar aţi fost picat la interviu...
Marius But: Eu cred că n-a ascultat nimeni ce s-a spus la interviu. S-au bazat pe listele provenite de la fiecare judeţ în parte. Nu s-a respectat planul de interviu, trebuiau testate nişte abilităţi la interviu, ceea ce nu s-a făcut.
De ce credeţi că s-a procedat aşa?
Prin desfiinţarea Gărzii Financiare, nu s-a dorit decât discreditarea şi umilirea unor oameni, lucru care a şi reuşit dealtfel. Totul s-a făcut în grabă. Legea funcţionarului public a fost călcată în picioare. Ce urgenţă a fost de au dat Ordonanţa 82 (pentru modificarea Legii statului funcţionarului public), când colegii care au luat examenul în octombrie s-au apucat de lucru în 10 februarie? Trei luni au luat salariul degeaba, fără să facă nimic. Deci, care a fost urgenţa?
Desfiinţarea Gărzii a fost premeditată?
Înainte să fie anunţată reorganizarea ANAF, ministrul Chiţoiu a început să ne critice, dar a uitat să spună că în ultimii 3-4 ani Garda Financiară a primit tot felul de sarcini de serviciu, contrar prevederilor din regulamentul de organizare, care a făcut ca timpul alocat controlului efectiv să fie redus substanţial, în unele perioade chiar sub 50%.
Cel fel de activităţi?
Sarcini precum impulsionarea activităţii de colectare a veniturilor la buget sau prezenţa în vămi pentru sigilarea şi desigilarea desigilarea TIR–urilor cu achiziţii intracomunitare.
Au mai fost şi alte semnale că se doreşte discreditarea Gărzii?
După apariţia OUG 74/2013 privind reorganizarea ANAF, comisarii Gărzii Financiare au primit dispoziţie să finalizeze doar lucrările începute, în rest să returneze toate solicitările şi să-şi efectueze concediile şi zilele libere, tocmai pentru a se demonstra lipsa de implicare a instituţiei.

Sursa: adevarul.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Cattani de România lovește din nou! Dosar penal la DNA în cazul achiziției de măști medicale de la …

2 Guvernul Orban a hotărât: Urmează o perioadă de sacrificii uriaşe pentru toată lumea, cu excepţia bugetarilor

3 Mafie pe față! / Mandatul de arestare în lipsă emis pe numele lui Iorgulescu Jr. a fost anulat pe motiv de viciu…

4 Milițianul Neluțu, care a infectat zeci de persoane la spitalul Gerota din Capitală, a fost externat pe ascuns…

5 Cei „12 apostoli” ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România

recomandări

Te ia DNA: Ghita Sebastian, Teamnet, Hidrocanal

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

12 metode delicioase de a găti un ou