De ce nu a fost mărită pedeapsa lui Năstase. MOTIVAREA instanţei

De ce nu a fost mărită pedeapsa lui Năstase. MOTIVAREA instanţei

Nivelul de pregătire culturală, lipsa antecedentelor penale, relaţiile sociale pe diferite planuri, dar şi conduita pe care a avut-o Adrian Năstase după comiterea faptelor se numără printre motivele pentru care Tribunalul Bucureşti a decis să nu-i majoreze pedeapsa cu închisoarea.

Potrivit motivării deciziei luate în 8 mai de judecătoarea Manuela Golea Mladin, pedeapsa de patru ani de închisoare este "suficientă" şi aptă să producă "transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi, pe cale de consecinţă, modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia".

Printre motivele pentru care instanţa a decis să nu-i majoreze pedeapsa lui Năstase se află "lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri - cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural - obştească (nivelul de pregatire culturală şi politico-ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creării omului responsabil)".

De asemenea, judecătoarea a ţinut cont şi de conduita fostului premier după comiterea faptei, respectiv prezentarea acestuia în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată, dar şi faptul că Adrian Năstase nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală sau judecată.

Instanţa a mai ţinut cont în decizie şi de faptul că, deşi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni - anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare - iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp, "condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială".

În plus, judecătoarea a precizat în documentul citat că, imediat după pronunţarea ultimei decizii de condamnare, din 6 ianuarie, Adrian Năstase s-a prezentat în faţa oamenilor legii pentru a-şi începe executarea pedepsei stabilite de instanţă.

"Reţinând împrejurarea că petentul condamnat nu a încercat să se sustragă de la executarea niciuneia dintre cele două condamnări dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de acesta, tribunalul are în vedere şi considerentele deciziei penale, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, prin care (...) s-a reţinut că prin tentativa de suicid comisă de condamnatul Năstase Adrian, în seara zilei de 20.06.2012, acesta nu a încercat să-şi provoace în mod voit o boală pentru a nu se supune executării mandatului, ci intenţia sa a fost de a-şi suprima viaţa, astfel cum rezultă din coroborarea conţinutului actelor medicale, ordonanţei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie cu rezultatul examenului psihiatric efectuat la data de 21.06.2012", a scris judecătoarea în motivare.

Tribunalul Bucureşti a decis, în 8 mai, ca Adrian Năstase să execute patru ani de închisoare, fără a-i aplica un spor de pedeapsă, după comasarea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii".

Instanţa Tribunalului Bucureşti care a judecat comasarea pedepselor de patru ani şi, respectiv, de doi ani de închisoare primite de Adrian Năstase în dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii" a respins astfel cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de aplicare a unui spor de pedeapsă de un an.

Prin decizia din 8 mai, instanţa a decis să scadă din pedeapsa de patru ani perioada în care Năstase a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013 şi din 6 ianuarie până în prezent. Totodată, Tribunalul Bucureşti a dispus ca, după terminarea executării pedepsei, Năstase să aibă mai multe interdicţii, pe o perioadă de cinci ani.

Decizia nu este definitivă, aceasta putând fi contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.

Avocaţii lui Năstase au introdus, în 23 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, cererea de contopire a pedepselor primite de clientul lor în dosarele "Trofeul calităţii" şi "Zambaccian".

Instanţa supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat în aceeaşi zi.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul "Zambaccian" pentru că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii". El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

În dosarul "Mătuşa Tamara", Adrian Năstase a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru fapte de corupţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

Avocaţii lui Năstase declarau în ianuarie, după condamnarea din dosarul "Zambaccian", că fostul premier ar putea să execute mai puţin de un an de închisoare, după condamnarea la patru ani, el putând cere eliberarea condiţionată după 16 luni, din care i-ar putea fi scăzute cele opt luni de detenţie din dosarul "Trofeul calităţii".

Dacă pedeapsa în urma contopirii va fi de patru ani (48 de luni), Năstase ar putea cere liberarea condiţionată după 16 luni. El are dreptul să ceară liberarea condiţionată după ispăşirea unei treimi din pedeapsă dat fiind că are peste 60 de ani, preciza atunci pentru MEDIAFAX unul din avocaţii săi, Viorel Roş.

Ţinând cont că a executat deja opt luni de închisoare din pedeapsa de doi ani în dosarul "Trofeul calităţii", Năstase ar putea cere liberarea condiţionată după opt luni.

Sursa: mediafax.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Cifrele ultimului sondaj de pe masa PSD. Se prefigurează o mare surpriză

2 VIDEO „Este o combinație de neomenie cu prostie rară” / CTP îl calcă-n picioare pe Orban după numirea fostului p…

3 FOTO Priviți, oameni buni! Ciolacu, Tudose și Romașcanu, în această seară, la Sărata Monteoru!

4 Slugile lui Dan Voiculescu, plantate pe listele PSD pentru alegerile parlamentare

5 Elliott Broidy, omul care l-a dus pe Dragnea la Trump, a pledat vinovat pentru acuzația de lobby ilegal în fav…