Fondatoarea Siveco, Irina Socol, a fost arestată/Urmează Ghiţă-Asesoft?

Fondatoarea Siveco, Irina Socol, a fost arestată/Urmează Ghiţă-Asesoft?

Preşedintele Siveco România, Irina Socol, a fost arestată, marţi, în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, printr-o decizie luată de Tribunalul Bucureşti, la propunerea procurorilor.

Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă de instanţă pentru Aurora Ecaterina Crusti, preşedintele comercial adjunct al Siveco România.

Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, vizaţi şi ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

Socol şi Crusti au fost reţinute marţi dimineaţă, după ce au fost audiate în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

Ceilalţi suspecţi din dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice vor fi cercetaţi în libertate, după ce, la audierile de luni, majoritatea lor şi-au recunoscut faptele, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În cazul unuia dintre suspecţi a fost dispusă cercetarea sub control judiciar, au mai spus sursele citate.

În acest dosar, poliţiştii şi procurorii au percheziţionat, luni, sediile mai multor firme, printre care şi cel al societăţii Siveco. Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au fost făcute la şapte adrese din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu, fiind vizate domiciliile suspecţilor şi sediile unor societăţi comerciale.

"În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei compani producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro", s-a arătat într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

Potrivit unor surse judiciare, Sivco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip "fantomă". În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip "fantomă", iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.

Firma SIVECO România a încheiat, în ultimii 7 ani,  peste 170 de contracte cu diverse instituţii publice.

În perioada 2009 - 2013, perioadă care e anchetată acum de procurori, SIVECO a avut o cifră de afaceri de peste 247 de milioane de euro. 

SIVECO România a încheiat în ultimii 7 ani peste 170 de contracte cu diverse instituţii publice. Doar anul acesta au fost semnate 15 contracte cu statul, în valoare de 70 de milioane de euro. Mare parte dintre acestea au fost atribuite prin negociere directă.
 
 Firma SIVECO România are ca obiect de activitate realizarea de software. Cifrele de afaceri care însumează peste 300 de milioane de euro în ultimii 6 ani provin din contracte cu:

- Ministerul Educaţiei

- Ministerul Economiei

- Ministerul Dezvoltării

- Ministerul Justiţiei

- Ministerul Tineretului

Dar și cu numeroase instituţii publice. Printre acestea se numără:

- Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

- Agenţia Naţională de Integritate

- Nuclearelectrica

- Autoritatea Electorală Permanentă

- Primăria Capitalei

- sau Autoritatea Naţională a Vămilor.

O mare parte dintre aceste contracte au fost încheiate prin atribuire directă, adică fără licitaţie.

În perioada 2009-2013, SIVECO a avut o cifre de afaceri de 50 de milioane de euro anual. În primele nouă luni ale lui 2014, companiei i-a mers şi mai bine. A încheiat 15 contracte cu instituţii ale statului, în valoare de 70 de milioane de euro.

SIVECO România este manageriată de Irina Socol, care deţine şi 11,11% din acţiunile firmei. Celelalte acţiuni sunt deţinute de SIVECO Netherlands B.B. - 42,73%, Siveco România - 2,51%, SIVECO International SA - 32,91%, Aurora Ecaterina Crusti - 0,13%, Daniela Bichir - 0,13%, Florian Gabriel Ilia - 2,71% şi Alexandru Mihail Rădăşanu - 7,71%.

Urmează Ghiţă-Asesoft?

Surse din piaţă dau ca sigură, după declanşarea operaţiunilor în cazul Siveco, explozia Dosarului Asesoft. Cu mari implicaţii la nivel înalt. O reţea asemănătoare de firme a fost folosită şi de Grupul Asesoft al cărui fondator şi actual protector din umbră este patronul RTV şi prieten apropiat al premierului Victor Ponta, deputatul Sebastian Ghiţă. Una din firmele implicate în dosar este şi firma controlată de actualul ministru Florin Jianu, de exemplu. Vă prezentăm mai jos un material realizat de http://www.riseproject.ro/

Rețeaua Asesoft: bani de la buget, în “firme fantomă”

Firmele fondate de Sebastian Ghiță funcționează printr-un sistem de susținere reciprocă, disimulat în contracte reciproce de împrumut sau comerciale. In general, banii vin de la instituții guvernamentale si se pierd in tranzactii pe care inspectorii fiscali le-au considerat suspecte inca din 2011. RISE Project si Centrul de Investigatii Media investighează, punctual, traseul banilor.

Cele mai cunoscute firme ale PSD-istului Sebastian Ghitață au încheiat, în anul fiscal 2010, contracte de 18,2 mil. de euro cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condus la acel moment de PDL-istul Teodor Baconschi – actual membru PMP. Banii incasați de corporațiile Asesoft si Teamnet, fondate si controlate atunci de Ghiță, reprezentau fonduri PHARE din Facilitatea Schengen, in schimbul cărora consorțiile Asesoft au implementat mai multe sisteme IT pentru traficul la frontieră.

În acelasi an fiscal, firmele lui Ghiță au făcut între ele mai multe afaceri considerate suspecte de ANAF, tranzacții făcute cu scopul de a evita plata TVA-ului încasat din contractele cu MAE, dar și din multe altele încheiate cu instituții de stat. În urma unui control din 2011, ANAF a găsit numai la Asesoft International SA un prejudiciu de 7.046.400 de lei, dar lucrurile au luat amploare.

CONTRACTELE CU M.A.E. În 2010, cand PSD era in opoziție și PDL la guvernare, firmele lui Sebastian Ghiță au primit contracte din bani publici (de la buget sau din fonduri europene) în valoare de 132.4 milioane de lei.

Doar pentru MAE, în mandatul lui Teodor Baconschi, firmele lui Ghiță au prestat în 2010 servicii în valoare de 18,2 milioane de euro.

Dintr-un raspuns oficial al MAE reiese că unul dintre contracte, atribuit in decembrie 2010 prin licitație consorțiului Asesoft International-Teamnet International prin Oficiul de Plati si Contractare Phare in beneficiul ministerului condus atunci de Baconschi, a avut o valoare de 9.4 milioane de euro.

Conform MAE, contractul RO FSCH 11.1 are ca obiect furnizarea unui sistem funcţional care sa cuprindă toate componentele hardware şi software pentru implementarea Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV). Astfel, MAE a achiziţionat de la firmele lui Ghiță echipamente (servere, subsisteme de stocare, criptoare, scanner biometric pentru amprente etc) și software (SNIV, licenţe, software pentru centre de date etc). Totodată, furnizorii s-au ocupat si de instruirea utilizatorilor MAE, de suportul post producţie si de mentenanţa sistemului.

Al doilea contract parafat cu MAE in 2010 le-a adus societăților Asesoft și Teamnet peste 3 milioane de euro. Firmele lui Sebastian Ghiță au vândut ministerului coordonat de Baconshi un sistem complet pentru implementarea modulelor “Permis de Mic Trafic” și “Gestionare Colante Viza”, dar și a sistemului de gestiune folosit de Poliția de Frontieră.

Cel de-al treilea contract a fost atribuit asocierii Asesoft International – Asesoft Smart SRL – Romtelecom SA, care a primit 4,95 milioane de euro. Acest din urmă contract are și o “extindere”, o anexă care le-a adus celor trei firme încă 856.962,76 euro. De data aceasta, MAE a achiziționat exclusiv echipamente de telecomunicații.

Datele comunicate de MAE nu concordă însă cu cele disponibile pe site-ul e-licitatie.ro (site-ul oficial de licitații publice din Romania) unde, de exemplu, pentru primul dintre contractele la care se referă MAE apar doua anunțuri de atribuire, valoarea cumulată a celor două depășind suma de 10.2 milioane de euro.

 MAE mai afirmă că nu are cunostință de existența vreunui litigiu legat de contractele instituției cu Asesoft și Teamnet. Totuși, in perioada 11 martie – 27 iulie 2011, Asesoft International a facut obiectul unui control fiscal  ce a vizat chiar “modul de inregistrare in evidenta contabila a derularii unor contracte incheiate cu institutii ale statului si societati cu capital integral sau majoritar de stat in anul 2010″, precum si a unor “neconcordante rezultate din Declarația 394 aferente anului 2010″ (declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional – n.n.).

Practic, ANAF avea indicii privind existența unor tranzacții simulate între firmele din grupul controlat de Ghiță, tranzacții făcute cu scopul de a evita plata TVA-ului încasat din contractele cu statul înapoi către stat. Controlul ANAF a fost extins la celelalte firme din grupul Asesoft-Teamnet si inspectorii au găsit mult mai multe nereguli, astfel că nota finală, în care se vorbește despre un prejudiciu de aproape 70 de milioane de lei, a fost înaintatî de ANAF cître Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor și Direcția Națională Anticorupție.

Raportul arată că societățile din grupul Asesoft -Teamnet obișnuiau să emită facturi în avans în baza cărora cereau deducerea TVA, deși sumele nu erau plătite. Ulterior, facturile erau stornate și din întreaga tranzacție, rămânea doar TVA-ul decontat de stat. Metoda s-a aplicat frecvent în tot grupul, ceea ce a determinat inspectorii fiscali să recomande investigarea eventualelor înțelegeri, de tip cartel, dintre reprezentanii firmelor lui Ghiță. Nota finală de control este transmisă către Oficiul pentru Spălarea Banilor.

CONTROLUL ȘI OFFSHORE-ul 

În prima etapă, controlul fiscal la compania-mamă, Asesoft Internațional, s-a soldat cu un proces-verbal ce stabilește că mai multe tranzacții între firmele grupului nu respectă prevederile legale cu privire la TVA – prejudiciul statului fiind de peste 7 milioane de lei. Considerând ca “există elemente care indică pericolul că debitorul verificat să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul”, Fiscul, condus atunci de Sorin Blejnar, a pus sechestru asupra unor construcții apartinând corporației Asesoft, în valoare de 20,1 milioane de lei.

Compania a contestat raportul si a castigat abia în 2013, sechestrul fiind inlaturat printr-o decizie a Tribunalului Bucuresti.  Între timp, însă, verificarea extinsă a ANAF stabilit un prejudiciu de zece ori mai mare, asa cum reiese din documentul inaintat DNA si ONPCSB.

La inceputul controlului ANAF, Ghiță deținea în nume personal aproape 99,5 % din acțiunile Asesoft International SA, însă participația sa a fost preluată de o companie offshore cipriotă, în iunie 2011, până să apuce inspectorii fiscali să redacteze procesul-verbal de control.

Offshore-ul respectiv, Minasee Holdings Ltd, a fost controlat de actualul deputat PSD până în noiembrie 2011, când a fost înlocuit de cumnatul său, Cristian Anastasescu. Căsuța poștală a fost înregistrată în ultima zi a anului 2010 si este reprezentata în România de Sorin-Adrian Chirilă, vărul Mădălinei Ghiță – soția lui Sebastian.

CULISELE INSPECȚIEI

In 30 martie 2011, reprezentantii Asesoft contesta echipa de control fiscal, sustinand ca “departamentul intern de informatii” al companiei a furnizat “dovezi” ca echipa de control formata din cei doi inspectori ANAF a pus la dispozitia concurentei informatii la care a avut acces in timpul controlului.

Asesoft recuză inspectorii ANAF
Solicitarea Asesoft este respinsă, dar, cu toate astea, pe 19 aprilie 2011, firma lui Ghiță revine cu o adresa în care anunta ca, “in urma investigatiilor interne ulterioare”, nu mai are nicio suspiciune cu privire la cei doi inspectori.

Substituirea formală a lui Ghiță cu paravanul offshore, în acționariatul Asesoft, a coincis cu extinderea inspecției ANAF asupra partenerilor traditionali ai coprorației din Ploiești – firme aflate in proprietatea apropiatilor lui Ghita. Despre acest control mult mai amplu, functionarii ANAF se informeaza reciproc printr-o serie de note interne care vorbesc despre “un comportament de tip fantoma” al unora dintre firmele aflate în zona de influenta a lui Ghita, precum si desore tranzactii fictive cu indicii de spalare de bani.

Asesoft acceptă inspectorii ANAF
CUM CIRCULĂ BANII RISE Project si Centrul de Investigatii Media au inventariat contractele cu statul obținute de Asesoft International în 2010. Am ales acest interval pentru că, pe de-o parte, controlul ANAF vizează anul fiscal 2010, iar pe de altă parte, 2010 e și ultimul an în care fondatorul Sebastian Ghiță figurează drept stâpânul oficial al afacerii, pe persoană fizică. Astfel, potrivit site-urilor de licitatii, Asesoft International a primit 132.4 milioane de lei din bani publici.

Dupa MAE, cel mai important client al Asesoft in 2010 a fost Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), cu care Asesoft International a incheiat un contract de 9.716.141 de lei. STS mai apare cu numele intreg și intr-un alt contract, de 6.2 milioane de lei, tot cu Asesoft și tot în același 2010.

Un alt client important al Asesoft în 2010 a fost Teletrans.  Valoarea contractului: 15.1 milioane  de lei.

Ce a facut Asesoft cu acești bani? Inspectorii ANAF au radiografiat într-o schemă internă (foto) tranzactiile derulate de companiile lui Ghita in anul 2010. Dincolo de acuzațiile privind deturnarea de TVA, traseul complicat al fluxurilor de capital arată cum au circulat banii publici în caruselul financiar al familiei lui Sebastian Ghiță.

 CE SPUNE SEBASTIAN GHIȚĂ

“Nu vreau să port o conversație cu dumneavostră, v-am mai spus acest lucru și data trecută când m-ați sunat. La revedere!”

CE SPUNE A.N.A.F.

“Referitor la solicitarea dumneavoastră privind rezultatele controalelor efectuate de către A.N.A.F. la unele companii, precizăm că prevederile art. 11 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt urmatoarele: Funcţionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai deţin această calitate, sunt obligaţi, în condiţiile legii, să păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.(…)”

CE SPUNE SORIN BLEJNAR

“Situația aceasta nu mai e de competența mea, nu vreau să comentez nimic.”

Sursa: http://www.riseproject.ro/

http://www.riseproject.ro/articol/reteaua-asesoft-bani-de-la-buget-in-firme-fantoma/

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Cifrele ultimului sondaj de pe masa PSD. Se prefigurează o mare surpriză

2 FOTO Priviți, oameni buni! Ciolacu, Tudose și Romașcanu, în această seară, la Sărata Monteoru!

3 VIDEO „Este o combinație de neomenie cu prostie rară” / CTP îl calcă-n picioare pe Orban după numirea fostului p…

4 Un raport devastator despre manipulatorii folosiți de PSD pentru a-i deruta și ațâța pe români pe tema COVID-1…

5 De citit! Asta a lăsat PSD moștenire României!