ȘTEFAN CEL MARE, Sfântul sărbătorit pe 2 iulie de Biserica Ortodoxă Română

ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește miercuri, pe 2 iulie, pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

 ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. „Atletul creştinătăţii", aşa cum l-a numit papa Sixt al VI-lea pe Ștefan cel Mare, a luptat pentru apărarea dreptei credinţe, menire pe care a considerat-o sfântă şi pentru care şi-ar fi dat oricând viaţa, aşa cum arăta în scrisoarea pe care o adresa în 25 ianuarie 1475 tuturor principilor creştini ai Europei, după biruinţa dobândită împotriva turcilor, la Podu-Înalt, lângă Vaslui.

ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Ștefan cel Mare l-a avut ca duhovnic şi sfetnic pe Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, de la care a învăţat să fie un om al înţelepciunii şi dreptăţii, al iubirii şi iertării: „Te-am iertat şi toată mânia şi ura am alungat-o cu totul din inima noastră", scria voievodul, adresându-se boierului său, Mihu, unul din cei care participaseră la uciderea părintelui său.

ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Ştefan cel Mare a murit pe data de 2 iulie 1504. Ștefan cel Mare a fost „îngropat cu multă jale şi plângere la mănăstirea Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era de plângeau toţi, ca după un părinte al lor".

ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Ștefan cel Mare la 20 iunie 1992, Sfântul Ştefan fiind sărbătorit în fiecare an, pe data de 2 iulie.

ȘTEFAN CEL MARE și banii pentru ctitorirea mănăstirilor

ȘTEFAN CEL MARE, 2 iulie. Prin domnia lui Ştefan cel Mare, Moldova s-a afirmat ca un factor activ în relaţiile internaţionale din Europa Răsăriteană. Dincolo de calităţile militare reale ale lui Ştefan, această politică activă a presupus mobilizarea – şi irosirea – unor resurse semnificative.

Banii lui Ștefan cel Mare, atâţia câţi îi avea, îi obţinea fie din taxele vamale, fie din dările indirecte impuse oraşelor, fie din unele vânzări de bunuri domneşti, fie din diverse surse neregulate (prăzi, topire de obiecte din metal preţios, daruri etc.).

Deşi circulaţia monetară nu era cu totul absentă, economia Moldovei şi puterea domnului nu se bazau însă atât pe bani, cât pe controlul asupra pământului şi asupra oamenilor. Atunci când Ştefan avea de construit o cetate sau o mănăstire, el nu aloca bani pentru proiectul respectiv, ci punea pe locuitori să muncească în contul obligaţiilor lor faţă de domnie.

Materialele folosite erau şi ele obţinute gratuit, cu excepţia, desigur, a celor care nu se puteau găsi la nivel local. Aşa au fost construite cetăţi precum cele de la Chilia şi Roman, aşa au fost construite multele mănăstiri ctitorite de Ştefan. Aşa ne putem explica cum a putut Ştefan să şi lupte, dar şi să construiască multe lăcașuri de cult de-a lungul domniei sale, deşi cele două activităţi nu s-au suprapus, ci mai degrabă au alternat.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cercetător chinez despre kiturile de testare: „Doar 30 până la 50 la sută dintre pacienţii infectaţi au rezult…

2 Date noi / Generalul Nicolae Ciucă, noul premier desemnat. Orban, ministru și posibil vicepremier. 3 miniștri di…

3 Președintele n-a făcut o desemnare, ci o declarație de război! Pesediștii, cu spatele la zid, românii, în sond…

4 TVR / Procurorii DNA l-au căutat pe Codruţ Marta în cimitirul Pipera. Directorul de cabinet al fostului șef al …

5 Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România / Un bărbat care a intrat în contact cu ital…

recomandări

Te ia DNA: Valentin Constantin Bretfelean

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Aproape aș locui în casa asta în stil gotic