Studiu IRES: Internetul este un mediu important de contagiune și de catalizare a protestului
Internetul este un mediu important de catalizare a protestului și de contagiune, arată un studiu realizat după al doilea tur al alegerilor prezidențiale de către Institutul Român de Evaluare și Strategie.
Potrivit sondajului, transmis joi AGERPRES, 54% dintre intervievați utilizează internetul, iar dintre aceștia, 46% au urmărit mesajele candidaților la președinție sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmărit pe acestea pe internet.
Dintre cei 54% intervievați care utilizează internetul, 42% nu au un cont pe o rețea de socializare.
Sondajul mai arată că cele mai frecvent menționate rețele de socializare ale persoanelor intervievate, care reprezintă 58% din cei care declară că folosesc internetul, sunt: Facebook (93%, prima mențiune, 1% a doua mențiune), Twitter (1% prima mențiune, 5% a doua mențiune), Yahoo (2% prima mențiune, 3% a doua mențiune), Google Plus si Skype (câte 1% prima mențiune, 1% a doua mențiune).
Alte rețele de socializare amintite (a doua mențiune) au fost: Hi5, Instagram, WhatsApp și LinkedIn.
Dintre cei care declară că folosesc internetul, 58% menționează că au urmărit campania electorală dinaintea scrutinelor, iar 42% spun că nu au urmărit-o.
O altă concluzie a studiului e că 70% dintre cei care utilizează internetul consideră că acesta în general și rețelele de socializare au influențat participarea la vot, 24% consideră că nu au influențat, iar 6% nu știu dacă acestea au avut vreo influență asupra participării la vot.
Doar 13% dintre respondenții care au declarat că folosesc internetul au trimis sau redirecționat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% susțin că nu au făcut acest lucru.
De asemenea, 24% dintre cei care utilizează internetul au dat "like" unor pagini sau mesaje ale candidaților la alegerile prezidențiale, iar restul de 76% nu.
Studiul mai arată că cei mai mulți dintre cei care au participat la sondaj, respectiv 66%, au declarat că au mers la vot pentru a vota cu un anumit candidat. Alți 11% au mers pentru a vota împotriva unui candidat, 6% ca să voteze pentru binele țării sau binele personal, 4% pentru a vota în favoarea schimbării, iar 3% datorită simțului civic, pentru a-și exercita un drept cetățenesc. Un procent de 6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.271 de indivizi, intervievați prin metoda CAT; a interviurilor telefonice. Studiul a fost realizat în perioada 18-24 noiembrie și are o eroare maximă tolerată de ą 2,9%.
AGERPRES
