Traficanți de migranți sirieni și irakieni, trimiși în judecată

Traficanți de migranți sirieni și irakieni, trimiși în judecată

Procurorii DIICOT au trimis în judecată 16 membrii ai unei rețele specializată în traficarea de migranți de origine siriană și irakiană, pe relația Turcia - Bulgaria - România, destinația fiind state din Spațiul Schengen.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, au fost trimiși în judecată Ergin Mehmet, Ion Mocanu, Akdeniz Rasit, Dabanli Gokhan, Fide Arif, Ștefan Rusu, Gafar Ervin, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de migranți, tentativa la trafic de migranți și constituire a unui grup infracțional organizat; Zeytun Mehmet Nuri, Korkmaz Ismail, Pak Tahir, Demirdogan Tuncay, Dogan Omer, Demir Tarik, Dokuzluoglu Ilhan, Salim Zilfo, pentru trafic de migranți și constituire a unui grup infracțional organizat și Saracoglu Murat pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, trafic de migranți, contrabandă calificată și constituire a unui grup infracțional organizat.

Prin actul de sesizare s-a reținut că, în perioada ianuarie — aprilie 2015, pe teritoriul României, și-a desfășurat activitatea un grup infracțional organizat care a efectuat transporturi clandestine de migranți, cu precădere sirieni și irakieni, având ca principal mod de operare introducerea ilegală a migranților, prin frontiera de sud a țării, utilizând mijloace de transport persoane sau marfa, dar și o ambarcațiune de dimensiuni medii, cu care au realizat traversarea frontierei maritime a Marii Negre, iar ulterior scoaterea lor prin traversarea frontierei româno-ungare la bordul unor autotrenuri.

Procurorii susțin că gruparea avea o organizare extrem de complexă, acționând concertat pe trei paliere.

Astfel, un prim palier era format din organizatorii turci care acționau pe teritoriul Turciei și Bulgariei, în scopul racolării și coordonării transporturilor de migranți pe ruta Turcia — Bulgaria — România — statele de destinație din Spațiul Schengen, având rolul de lideri ai grupării.

Coordonatorii grupării se ocupau într-o primă fază de racolarea și transportul transfugilor din Siria sau Irak către Turcia, formând grupuri consistente de migranți atât la Istanbul, cât și în Bulgaria, iar ulterior de traficarea acestora în state precum Austria, Germania, Franța, Italia, Norvegia, Finlanda, Suedia.

Cel de-al doilea palier era constituit din organizatorii segmentului local al rețelei care acționa pe teritoriul României, aparent sub forma unor celule distincte, dar care interacționau între ele permanent sub coordonarea liderilor aflați pe teritoriul Turciei și Bulgariei.

Aceștia aveau rolul de a prelua transfugii intrați ilegal în România, de a le asigura cazarea temporară, iar ulterior îmbarcarea în mijloacele de transport trimise de către organizatorii turci ai rețelei.

Un ultim palier era format din transportatorii turci ai rețelei racolați de către organizatorii din Turcia și Bulgaria și trimiși în vederea preluării și îmbarcării grupurilor de transfugi predate de membrii segmentului local al grupării.

Aceștia au intrat și au menținut permanent contactul cu membrii grupării aflați pe teritoriul României, din momentul plecării din Turcia, până în momentul ajungerii la destinație a transfugilor transportați în mod clandestin.

Anchetatorii au mai reținut că, după ce migranții intrați în mod fraudulos din Siria și Irak în Turcia ajungeau în Istanbul, în funcție de destinația vizată, se stabilea prețul ce trebuia plătit pentru fiecare segment al drumului, transportatorii care urmau să asigure deplasarea clandestină a acestora până în țările de tranzit, inclusiv România, iar ulterior traficanții din Turcia, stabileau rutele urmate de transfugi, contactând în acest sens pe membrii palierului infracțional care acționau în România.

Autotrenurile utilizate în scopul traficării migranților erau, în general, uzate din punct de vedere tehnic, marfa fiind folosită doar ca mijloc de disimulare a transfugilor, uneori actele de transport însoțitoare ale mărfii atestând date nereale.

Gruparea a obținut profituri financiare substanțiale cu minim de investiții în condiții în care sumele percepute pentru traficarea unui singur migrant era de aproximativ 5.000 euro, iar conform probelor obținute în cauză a rezultat faptul că, în perioada în perioada ianuarie — aprilie 2015, membrii rețelei au realizat traficarea unui număr de aproximativ 150 migranți.

Dosarul a fost înaintat spre judecare Tribunalului București. AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Voi știți cine e marmota asta?

2 Sechestrată și umilită în casa unui judecător

3 Așa o fi?

4 10 poliţişti suspectaţi de luare de mită, „săltaţi” de la un curs de prevenire a corupţiei

5 VIDEO Bătaie generală într-un club de fiţe după ce o „pisi” s-a plâns lui „iubi” că a fost pipăită