​S.O.S.! Atenție la legile lui Tudorel Toader. Cum încalecă politicienii procurorii și justiția

Citiți mai jos articolul Atentie la legile lui Tudorel Toader. Cum incaleca politicienii procurorii si justitia publicat de Dan Tăpălagă pe HotNews.ro.

Tudorel Toader s-a prezentat ieri in Comisia Speciala condusa de Florin Iordache cam cu aceleasi proiecte de legi care au nemultumit masiv magistratii iar esenta lor este ca sporeste rolul ministrului justitiei in controlul activitatii magistratilor pe mai multe planuri, nu doar in procesul de numire al procurorilor sefi din care seful statului este eliminat. De pilda, una din modificari – cea mai periculoasa si cu efecte pe termen lung – intareste ideea ca Ministerul Public este parte din executiv, nu functioneaza ca institutie independenta.

Cele mai importante modificari

- Presedintele Romaniei dispare din procesul de numire al procurorilor sefi

- Ministrul Justitei capata puteri sporite si isi extinde controlul asupra activitatii magistratilor: primeste dreptul de a numi procurorii sefi, avizeaza infiintarea de servicii teritoriale, birouri sau noi compartimente in cadrul DNA si numeste conducerea viitoarei Directii Speciale de investigare a infractiunilor savarsite de magistrati.

- Ministrul Justitiei este obligat sa prezinte anual un raport referitor la activitatea Directiei in Parlament, ca si cum ar fi un pachet care da socoteala politicienilor.

- Printr-o serie de modificari, Ministerul Public mai face un pas hotarat catre Executiv, fiind stabilit prin lege ca “isi exercita atributiile sub autoritatea ministrului justitiei”. Care este diferenta fata de actualele prevederi constitutionale?

- Inspectia Judiciara va fi institutie autonoma, nici la CSM, nici la Ministerul Justitiei, dar nu stim daca viitorii inspectori si conducerea Inspectiei vor fi numiti de un organism controlat politic sau doar de catre corpul magistratilor

Prima modificare din legea Legea nr. 304/2004 arata ca ”Ministerul Public îşi exercită atribuţiile sub autoritatea ministrului justiției, prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”.

Legea in vigoare prevede ca “Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.”

Modificarea propusa de Tudorel Toader adauga, in opinia mea, la Constitutie si pun de facto parchetele sub controlul ministrului justiei. Or, acesta este numit politic sau chiar membru de partid astfel ca se poate ajunge la un control politic efectiv asupra procurorilor. Ce inseamna ca “ Ministerul Public isi exerecita atributiile sub autoritatea ministrului justitiei”? Intr-o interpretare larga, se poate merge pana la ideea ca ministrul justitiei poate interveni in activitatea lor.

Unii vor spune ca modificarea propusa de Tudorel Toader nu difera prea mult de o prevedere existenta deja in Constitutie. Articolul 132 din legea fundamentala prevede ca “Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”

Cu ce ar fi diferita deci propunerea lui Tudorel Toader? Articolul din Constitutie, asa cum este redactat, se refera la autoritatea simbolica a ministrului justitiei asupra procurorilor. Nimeni n-a facut vreodata uz de acest articol pentru a invoca dreptul ministrului de interveni in treburile parchetelor, nici nu a umplut cu contitut legal acest principiu enuntat vag in legea fundamentala.

Tudorel Toader face un pas inainte si clarifica in lege cam ce crede el ca vrea sa spuna Constitutia. Adauga, deci, in legea de organizare ca Ministerul Pulibc isi exercita atributiile sub autoritatea ministrului justitiei, care devine seful de facto al parchetelor iar acestea intra practic in Executiv.

Aceasta prevedere trebuie coroborata cu altele esentiale, care citite impreuna consolideaza controlul ministrului asupra activitatii procurorilor. De pilda, potrivit legii in vigoare, ministrul justitiei propune conducerea Parchetului General, DNA si DIICOT, urmand ca CSM sa acorde un aviz consultativ iar numirea efectiva in functie revine presedintelui Romaniei.

Potrivit modificarilor propuse la statutul magistratilor, seful statului este scos complet din procesul de numire iar ministrul justitiei are ultimul cuvant in numirile procurorilor-sefi, a adunctilor acestora si a procurorilor sefi de sectii.

Prin modificarea la legea de organizare, ministrul justitiei capata puteri in plus si in ce priveste priveste infiintarea de servicii, birouri sau alte compartimente specializate in cadrul DNA, care trebuie avizate de ministru.

Legea in vigoare arata ca “În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.” (art 86 din legea 304 privind organizarea judiciara)

Cu alte cuvinte, procurorul sef DNA isi organiza institutia dupa cum dorea.

Potrivit modificarii propuse de Tudorel Toader, acest lucru nu se mai intampla fara incuviintarea ministrului justitiei. Alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și al ministrului justiției.”

Sunt modificari aparent minore dar, subliniez, ele trebuie citite in ansamblu si arata dorinta legiuitorului de a spori atributiile ministrului justitiei in raport cu procurorii, asezati mai clar in subordinea Guvernului decat pana acum.

Adaugati la toate acestea faptul ca Tudorel Toader si-a menintut propunerea de a infiinta o Directie speciala de investigare a infractiunilor savarsite de magistrati in cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte. Seful acestei Directii speciale va fi numit de ministrul justitiei, ceea ce adauga un mijloc de control suplimentar al ministrul asupra activitatii procurorilor.

Potrivit propunerii lui Toader, Directia speciala “funcționează cu un număr maxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror și 30 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.”

Adica un veritabil DNA infiintat special pentru judecatori si procurori, a carui numire sta exclusiv in mana ministrului justitiei, cu un aviz formal de la CSM.

Procurorii din Directia pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati ar urma sa fie numiti in urma unui simplu interviu organizat de o comisie constitutita in acest scop. Interviul, fara verificarea cunostintelor in cadrul unei probe scrise si a unei grile clare de evaluare, reprezinta o metoda sigura de a efectua angajari arbitrare. Unii vor ca la fel se intra azi in DNA, dar asta nu inseamna ca modalitatea de recrutare este buna.

In articolul nou introdus referitor la “Directia speciala de investigare a infarctiunilor comise de magistrati” gasim o prevedere cel putin bizara, si anume obligativitatea ministrului de a prezenta in Parlament concluziile raportului anual de activitate a Directiei, cu si cum aceasta ar fi subordonata legislativului.

In ce priveste organizarea Inspectiei Judiciare ca structura perfect autonoma, nici la CSM, nici la Ministerul Justitiei, si aici sunt cateva semne de intrebare.

“In termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi se va reglementa prin lege organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare ca autoritate publică cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național ca structură unică, prin reorganizarea Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, se arata in modificarile propuse la legea de functionare a CSM.

Aici diavolul se ascunde ca de obicei in detalii si va trebui lamurit de pe acum cine urmeaza sa numeasca in functie noii inspectori perfect autonomi. Cu toata autonomia ei clamata, daca noii inspectori vor fi numiti de un organism controlat politic si nu de catre corpul magistratilor, atunci exista toate sansele sa avem doar in mod aparent o Inspectie Judiciara autonoma, dar in realitate perfect controlata politic. In acest moment, nu este deloc clar cine va numi viitorii inspectori si conducerea Inspectiei.

Trebuie subliniat din nou ca cele trei proiecte de legi care modifica legile justitiei au fost prezentate, miercuri, de ministrul justitiei, Tudorel Toader, in comisia speciala din Parlament fara ca ele sa fi fost adoptate in Guvern. Premierul Tudose afirmase ca proiectele de legi asteapta avizul Comisiei de la Venetia, care ar urma sa se intruneasca in decembrie. Ministrul Toader a explicat joi ca a grabit dezbaterea parlamentara pentru a castiga timp, dar n-a reusit sa-i explice fostului ministru Catalin Predoiu de ce atata graba daca tot nu exista avizul Comisiei.

Pe de alta parte, liderul PSD, Liviu Dragnea, si juristii PSD cu care am discutat din Comisia Speciala s-au declarat decisi sa adopte legile justitiei pana la sfarsitul sesiunii parlamentare, fara sa mai astepte avizul Comisiei de la Venetia.

Pe langa cele trei proiecte de legi, in Parlament se dezbat – tot in comisia speciala condusa de Florin Iordache – modificarile la Codul Penal si de Procedura Penala. Codurile ar urma sa fie puse in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, cea mai disputata modificare fiind introducerea unui prag valoric la abuzul in serviciu. Marimea pragului ar putea functiona ca o dezincriminare partiala de care ar putea beneficia cei anchetati pentru abuz in serviciu sau complicitate la abuz, cum este si cazul liderului PSD, Liviu Dragnea.

De aceasta data, sansele de a trece toate aceste modificari la legile justitiei si la Coduri sunt foarte mari. In primul rand, majoritatea PSD-ALDE mimeaza dezbaterea publica, din care opozitia este cvasi-absenta. Modificarile nu se mai fac ca in cazul OUG 13 “noaptea ca hotii”, ci transparent, la vedere, in mod asumat. Inclusiv publicul a fost obisnuit deja cu ideea ca aceste legi trebuie si ca vor fi in cele din urma modificate.

A disparut in acest fel sentimentul unui pericol iminent, chiar daca in realitate riscul de a opera schimbari ireversibile in arhitectura sistemului de justitie a ramas la fel de mare ca in iarna. Comunicate trunchiat, minimalizate sau tinute la secret, modificarile anuntate sunt chiar mai ample si mai rele decat par la prima vedere. Pe unele nici macar nu le mai verbalizeaza, pentru a diminua orice potential impact negativ.

Nici presedintele Klaus Iohannis, nici opozitia n-a avut pana la aceasta ora vreo reactie. Lipsa lor de interes ajuta PSD si ALDE sa duca asaltul la justitie pana la capat, fara sa mai intampine vreo rezistenta.

In fine, toate aceste schimbari, inclusiv posibila inlocuire a Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, sunt preconizate sa aiba loc undeva in luna decembrie, adica intr-o perioada de sarbatori, cand capacitatea de reactie a strazii este minima.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Cattani de România lovește din nou! Dosar penal la DNA în cazul achiziției de măști medicale de la …

2 Guvernul Orban a hotărât: Urmează o perioadă de sacrificii uriaşe pentru toată lumea, cu excepţia bugetarilor

3 Mafie pe față! / Mandatul de arestare în lipsă emis pe numele lui Iorgulescu Jr. a fost anulat pe motiv de viciu…

4 Previziunile IHME(University of Washington) pentru România: 13 aprilie, vârful epidemiei, 8 mai, prima zi fără…

5 Milițianul Neluțu, care a infectat zeci de persoane la spitalul Gerota din Capitală, a fost externat pe ascuns…

recomandări

Te ia DNA: MIZDRAN MIHAITA MARIAN

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

10+ Fotografii nepublicate din arhiva National Geographic