Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Cine CÂȘTIGĂ, cine PIERDE și cine trebuie să se îngrijoreze de noua cădere a burselor din China?

Bursele de Valori din Europa și Statele Unite au scăzut luni ca urmare a temerilor privind o încetinire a ritmului de creștere economică în China, care continuă să neliniștească investitorii. Și marți, Bursa din Shanghai a început sesiunea de tranzacționare în scădere, dar și-a revenit spre mijlocul zilei, cu valori ce au 'liniștit' investitorii locali, relatează BBC Mundo.

Totuși, lumea financiară este preocupată de datele privind creșterea celei de-a doua mari economii a lumii și posibilele efecte asupra piețelor internaționale.

Ce se întâmplă?

Piața bursieră chineză a scăzut luni cu 8,5% pe parcursul unei zile tumultoase ce a determinat autoritățile chineze să vorbească despre o 'luni neagră': cea mai proastă zi pentru Bursa din Shanghai începând din 2007.

Această scădere s-a propagat imediat asupra restului burselor asiatice. Prețul petrolului a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii șase ani și valoarea medie a materiilor prime a înregistrat cea mai semnificativă depreciere din acest secol.

Prețul aurului, metal de refugiu în timpuri de incertitudine, a fost la rândul său afectat, înregistrând o scădere de 0,6%.

Efectul de domino a atins și bursele europene, luni dimineață, și, ulterior, s-a extins în restul regiunilor Globului.

Totuși, la închiderea Bursei din New York s-a constatat că impactul nu a fost atât de puternic în SUA precum părea la începutul ședinței de tranzacționare.

Sesiunea de tranzacționare la Wall Street a fost caracterizată de o intensă volatilitate și a încheiat cu pierderi de 3,58% în cazul indicelui Dow Jones Industrial, în contextul temerilor că s-ar putea repeta colapsul financiar din 2008.

Dow Jones, principalul indice al pieței, a pierdut 6,6% în primele cinci minute ale ședinței, dar, ulterior, s-a recuperat și a fost aproape de a intra pe teren pozitiv, deși în ultima oră a sesiunii a reînceput să scadă și a închis cu o pierdere de 588,47 puncte.

De ce?

Piețele bursiere mondiale au pierdut circa 5.000 de miliarde de dolari (aproape o treime din PIB-ul SUA) începând din 11 august, când Banca Populară a Chinei a devalorizat yuanul.

Această pierdere reflectă o teamă legată de economia Chinei, care nu este nouă, dar a explodat din cauza știrilor din ultimele două luni.

În iulie, Guvernul Chinei a intervenit drastic pe bursa de valori, după ce mai mult de jumătate dintre companii și-au suspendat operațiunile bursiere.

Într-o reacție, interpretată de unii drept draconică, Guvernul a redus rata dobânzii de referință, a flexibilizat regulile pentru ca fondurile de pensii și securitate socială să poată investi mai mult, a încheiat vânzarea de acțiuni ale sectorului de stat și a utilizat titluri pentru a împrumuta 42 miliarde dolari brokerilor, cu scopul de a susține prețul acțiunilor cu cerere mare.

Aceste măsuri au calmat piețele, dar cele trei devalorizări din august, echivalente cu o depreciere de 3% a yuanului, au readus incertitudinile.

Lovitura de grație a fost dată vinerea trecută, când au fost publicate datele privind indicele industrial, care, pentru a șasea lună consecutiv, a fost sub pragul de 50 de puncte, nivel corespunzător unei contracții a industriei.

De ce aceste date au avut un impact atât de mare?

În pofida știrilor proaste, China este a doua economie a lumii, cu una dintre cele mai mari creșteri la nivel mondial, și atât producția sa industrială, care se reflectă pe piața de materii prime, precum și creșterea economică, fundamentală pentru țări precum Germania, sunt elemente cheie ale peisajului global.

Indicele industrial a înregistrat cea mai slabă evoluție din martie 2009, în plină recesiune mondială, după boom-ul financiar din anul anterior. Combinat cu devalorizarea și volatilitatea bursieră, a creat un cocktail exploziv, după cum a declarat pentru BBC Mundo Kamel Mellahi, specialist în piețele emergente la Warwick Business School, din Marea Britanie.

'Așteptarea generală era ca economia Chinei să aibă o primă jumătate de an dificilă și să își revină în a doua parte. Datele nu au reflectat aceste așteptări, ci contrariul. Pulsul economic al activității manufacturiere a scăzut mult mai rapid decât se estimase', a explicat Mellahi.

În ce măsură a afectat economia globală?

Piețele financiare au o puternică tendință de volatilitate, de 'luni negre', urmate de săptămâni de recuperare cu câștiguri fabuloase.

În acest caz, dimensiunea bursei chineze este mai mică față de cea din țările dezvoltate: valoarea bursieră reprezintă o treime din PIB-ul Chinei, în timp ce în majoritatea economiilor dezvoltate depășește 100%.

Comparativ cu SUA, unde jumătate din populație investește în acțiuni, doar 6% dintre chinezi fac acest lucru. Cu alte cuvinte, cureaua de transmisie între bursa și economia reală a Chinei este șubredă. Voința statului de a interveni dacă lucrurile deraiază este, în plus, o gură de oxigen.

În schimb, în țările dezvoltate, o scădere susținută a valorii bursiere poate avea impact asupra creșterii economice și a consumului. O astfel de situație ar duce și mai mult la o scădere a economiei globale, cu o lungă spirală negativă de scădere a consumului și cu impactul inevitabil asupra producției și exporturilor. Totul depinde de durata crizei.

Și America Latină?

Regiunea resimte impactul încetinirii economiei Chinei de câțiva ani. În ultimul său raport, Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe, CEPAL, a semnalat că regiunea va crește cu numai 0,5% anul acesta și a menționat că reducerea prețului materiilor prime din cauza încetinirii economiei chineze drept principala cauză.

Acest impact s-a făcut simțit asupra marilor producători de materii prime din regiune. Venezuela, în cazul petrolului, și Chile, al cuprului, au fost printre cele mai afectate țări, dar nu sunt singurele.

Însă impactul economiei chineze asupra economiei din regiune nu se limitează la prețul materiilor prime. Devalorizarea yuanului a determinat o depreciere a realului brazilian cu 1%, în timp de peso-ul chilian a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.

"Va fi fundamental să vedem capacitatea de reacție a fiecărei economii și cum suportă reducerea prețului materiilor prime. Sunt țări precum Mexic care pot înlocui piața chineză cu cea americană și, de aceea, au o mai mare putere de reacție. Aceste țări ar putea profita, deoarece deprecierea monedelor naționale le face mai competitive', a precizat, pentru BBC Mundo, Kamel Mellahi.

Ce ar putea face Guvernul chinez pentru a combate criza?

Guvernul chinez nu se ghidează după principiul laissez faire (politica de a lăsa lucrurile să meargă de la sine) al țărilor dezvoltate: întotdeauna când trebuie să intervină o face. A făcut-o în timpul recesiunii economice mondiale, printr-un imens program de investiții de stat ce i-au permis să fie prima țară care a ieșit din recesiune și să impulsioneze o bună parte a lumii, în special țările în curs de dezvoltare.

În același timp, China s-a angajat, din 2010, la o enormă schimbare a modelului economic, pentru a trece de la unul bazat pe investiții și exporturi la altul mai dependent de consum. China a dat clar de înțeles că această schimbare va reduce procentul de creștere, care în ultimele trei decade a fost de două cifre, la unul de 7%.

Totuși, în cazul în care situația se va înrăutăți, va crește tentația de a utiliza toată puterea statului.

"China are o linie roșie: piața muncii. Asta a spus-o oficial Guvernul, deoarece este esențială pentru contractul social cu populația sa și pentru pacea socială. Dacă situația se înrăutățește și afectează piața muncii, atunci va fi irezistibilă tentația de a reveni la stimularea economiei cu investiții în infrastructură', a subliniat Mellahi.

Sunt lucruri de care nu știm și care ar putea provoca o criză mult mai mare?

În acest sens, rămâne în memoria colectivă ceea ce s-a întâmplat în cazul crizei financiare a creditelor ipotecare cu grad mare de risc, declanșată în 2008.

O mare enigmă în cazul crizei bursiere chineze este în ce măsură s-au utilizat acțiunile drept garanții pentru împrumuturile bancare-ipotecare. Dacă suma este foarte mare, avem o mică perioadă de timp pentru a exploda falimentele și numerele roșii în conturile financiare ale băncilor.

Planul de stimulare pentru 2008-2009 a majorat de patru ori nivelul datoriei, până la 28.000 miliarde dolari, 282% din PIB-ul Chinei.

Potrivit firmei de consultanță McKinsey, aproape jumătate din această sumă este legată de sectorul imobiliar. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Acesta este clipul președintelui INTERZIS de slugile PSD din CNA și Autoritatea Electorală Permanentă!

2 ALERTĂ Dragnea, amenințări voalate la adresa judecătorilor de la Curtea Supremă! Noi declarații demente

3 SCANDAL Cine de la vârful MAI a furnizat Antenei 3 date secrete despre aducerea lui Mazăre? Nu se sesizează ni…

4 ALERTĂ Priviți! O singură femeie, cu inimă mare, i-a dat cu cracii-n sus pe pesediști, la Bârlad! Dăncilă a da…

5 Așa o fi?

recomandări

Te ia DNA: Dan Iulian Idolu

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Inspirație de weekend