Legea FALIMENTULUI personal

 Ce prevede proiectul legii falimentului personal, sustinut la unison de PNL si PSD: Datornicii isi pot cere singuri insolventa, toate cheltuielile personale ale unui datornic insolvent vor fi verificate de un administrator judiciar, executarile silite se suspenda.

Criza scumpirii francului elvetian, care afecteaza circa 70.000 de debitori, a declansat in lumea politica o cautare febrila de solutii. PNL a propus sedinta de urgenta a Parlamentului pentru votarea unui proiect de lege a insolventei persoanelor fizice, proiect initiat de 151 de parlamentari (majoritatea PSD) si sustinut public cu mare ardoare de Ana Birchall (PSD).

Proiectul, adoptat tacit de Senat, prevede ca datornicii isi pot cere singuri insolventa in anumite conditii, dar si creditorii pot cere insolventa unui debitor. Proiectul prevede si suspendarea executarilor silite, precum si faptul ca pe durata insolventei nu se mai acumuleaza dobanzi penalizatoare.

ATENTIE! Ce trebuie insa sa stie cetatenii interesati de acest proiect: odata intrat in insolventa, un datornic va raporta toate cheltuielile personale catre administratorul judiciar, care are drept de veto in privinta tranzactiilor sau a utilizarii veniturilor. Cu alte cuvinte, adio telefoane scumpe, vacante sau alte cheltuieli ce pot fi considerate inadecvate.
 

Ce prevede proiectul legii insolventei persoanelor fizice

Proiectul, initiat de 151 de parlamentari si sustinut foarte puternic de Ana Birchall, senator PSD, a fost depus in Parlament in iunie 2014 si a fost adoptat tacit de Senat in 9 decembrie 2014. Proiectul a intrat apoi in Camera Deputatilor, fiind trimis pentru raport la Comisia juridică si pentru aviz la Comisia pentru politică economică.


Legea se aplica persoanelor fizice cu domiciliul permanent in Romania, care nu actioneaza ca persoane fizice autorizate si nu au datorii care sa rezulte din activitati comerciale realizate in nume propriu. Legea prevede ca solutionarea cererilor de intrare in insolventa se face de catre tribunalul in a carui raza teritoriala isi are domiciliul persoana fizica care a acumulat datoria.

 
- Numărul persoanelor îndatorate la bănci și IFN este de aproximativ 4 milioane, ceea ce reprezintă 43% din populația activa.
- Soldul creditului neguvernamental acordat populației se cifrează la 22,8 miliarde euro, potrivit datelor BNR (iulie 2014).
- Numărul persoanelor fizice cu restanțe peste 30 de zile este de 657.757, potrivit datelor centralizate de Biroul de Credit și publicate de BNR la luna iulie 2014.
- Totalul sumelor restante de peste 30 de zile înregistrate de persoanele fizice se cifrează la 2,35 miliarde euro.
- Ponderea creditelor restructurate este de 20% din volumul creditelor acordate. 
 
Debitorul poate depune o cerere de intrare in insolventa daca "este in incapacitate de a-si achita datoriile". Un debitor este considerat in imposibilitate de a-si achita datoriile daca este incapabil sa isi achite doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestor datorii.

Debitorul trebuie sa furnizeze urmatoarele documente si informatii catre tribunal:

- un raport al bunurilor pe care le are in proprietate, precum si veniturile disponibile, inlcusiv veniturile preconizate in viitorii 5 ani
- o lista cu bunurile mobile si imobile de peste 1000 lei instrainate in ultimii 4 ani
- declaratie pe proprie raspundere privind motivele intrarii in incapacitate de plata
- o propunere de plan pentru plata datoriilor

Cererea de insolventa poate fi depusa si de creditor daca acesta poate dovedi ca debitorul nu are capacitatea de a-si plati datoriile si numai daca valoarea datoriei depaseste 25.000 de lei.

Important: numele persoanelor fizice intrate in insolventa vor fi publice, pentru ca legea prevede publicarea deciziilor in Buletinul procedurilor de insolventa. Cu toate acestea, toate informatiile vor fi sterse din Buletin la 5 ani de la incheierea procedurilor.

Efectele declansarii insolventei:

datornicul nu poate dispune de bunurile sale fara acordul prealabil al administratorului judiciar, cu exceptia tranzactiilor obisnuite pentru a suporta costurile de trai de baza. Si aceste tranzactii trebuie insa anuntate in scris, trimestrial, catre administratorul judiciar. Cu alte cuvinte, un datornic intrat in insolventa nu-si va putea vinde masina sau televizorul fara acordul administratorului judiciar; chiar si in cazul platii facturilor de utilitati sau al cumparaturilor de zi cu zi trebuie sa le raporteze trimestrial.
toate procedurile de executare silita a datornicului se suspenda pe durata insolventei
pe durata insolventei nu se vor acumula dobanzi penalizatoare privind creantele
toate actele unilaterale ale datornicului referitoare la bunurile lui, inclusiv procurile, nu vor mai produce efecte
datornicul trebuie sa se conformeze instructiunilor administratorului judiciar cu privire la activele supuse procedurii de insolventa

Ce se intimpla cu planul propus de datornic:

administratorul judiciar face lista de creante, lista de bunuri si venituri, apoi in decurs de maxim trei luni decide planul pentru plata datoriilor. Instanta fie aproba planul (propus de datornic sau de creditor, in functie de cine a depus cererea de intrare in insolventa), fie - daca planul nu corespunde sau daca datornicul nu a propus un plan, decide lichidarea activelor datornicului.

Ce trebuie sa contina planul de plata a datoriilor:

fiecare creditor chirografar (creditori care nu au o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei pe care o au împotriva debitorului - ipotecă, gaj, privilegiu- , ci numai un drept de gaj general asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor) trebuie sa primeasca o sompensare de minimum 40% din valoarea nominala a datoriei
fiecare creditor garantat trebuie sa primeasca cel putin suma probabil a fi primita din vanzarea bunurilor ipotecate/gajate, calcul facut "pe baza valorii de piata a bunului cu care creditorul a garantat creditul
planul de rambursare a datoriilor poate sa prevada vanzarea anumitor bunuri ale datorniclui si distribuirea banilor astfe obtinuti catre creditori.

Ce obligatii are un datornic, odata intrat in insolventa:

sa utilizeze  veniturile in concordanta cu planul aprobat, "sa se abtina de la orice tranzactii sau comportamente care ar conduce la esecul planului". Cu alte cuvinte, e putin probabil ca un datornic intrat in insolventa sa mai primeasca de la administratorul judiciar permisiunea sa-si schimbe telefonul cu unul de ultima generatie sau sa plece intr-o vacanta costisitoare.
se desfasoare activitati "generatoare de venituri" si, daca e somer, sa nu refuze ofertele de munca
sa-i dea administratorului judiciar sumele obtinute din mosteniri, donatii sau drept compensare pentru daune
sa-l informeze pe administratorul judiciar daca-si schimba domiciliul sau serviciul
sa transmita instantei de insolventa si administratorului judiciar o prezentare generala a veniturilor la fiecare 6 luni

Daca planul agreat de rambursare a datoriilor nu este respectat, atunci instanta poate decide lichidarea bunurilor datornicului. Important: toate donatiile sau tranzactiile cu titlu gratuit facute de datornic cu 3 ani inainte de inceperea procedurii de insolventa vor fi desfiintate odata cu inceperea procesului de lichidare, si beneficiarii acelor tranzactii trebuie sa predea bunurile. Cu alte cuvinte, daca un datornic vrea sa scape de lichidarea masinii sale si o doneaza unei rude, donatia va fi desfiintata, iar masina - vanduta pentru a fi platita datoria.

Datornicul intrat in insolventa nu va mai putea sa fie actionar unic al unui SRL timp de 5 ani de la iesirea din insolventa.

Proiectul prevede si sanctiuni cu inchisoarea pentru datornicii care dau informatii false instantei sau administratorului judiciar.

Dan Popa: Trei vulnerabilitati ale acestui proiect

Jurnalistul HotNews.ro Dan Popa a identificat trei vulnerabilitati ale proiectului Birchall:

1. Nu face nicio referire la ANAF. Poti sa iti declari insolventa si in fata Fiscului? Dar a IFN-urilor, sau a altor furnizori de servicii (gen Telekom, Vodafone, Orange, Enel samd)?
2. Lasa o portita pentru abuzuri care pot deveni o regula. De pilda, cetateanul A face un contract fictiv de imprumut cu cetateanul B (prieten al lui A) pentru 25.000 lei, cat e limita prevazuta in proiect , dupa care B se declara in insolventa "pe persoana fizica" si nu mai plateste nimanui, nimic. Nu poate dat nici afara din casa, ca asa spune legea. Nimeni nu reglementeaza asemenea posibile abuzuri.
3. Nu exista un studiu de impact economic.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mesajul emoționant al unui român din diaspora, citit de CTP la Digi24: Turul II nu era pentru votul preşedinte…

2 Cum a falsificat PSD deficitul bugetar în ultimii 3 ani. Fraților, nenorociții ăștia ne-au amanetat viitorul!

3 Informație / Dăncilă a urcat în sondaje după ce a înghițit rapid votanții lui Diaconu și Cumpănașu! Alegerea pre…

4 PSD băgase statu-n buzunar! Fata lui Bădălău a încasat de la CNAIR sporuri ilegale de 75% din salariu

5 Încep să „transpire” primele cifre din sondaje. La PSD se mizează totul pe prezența scăzută

recomandări

Te ia DNA: Radu Mazăre

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Burgeri în cele mai ciudate ipostaze