Nimic neobişnuit/RAPORT România domină topul fraudelor cu fonduri europene

Nimic neobişnuit/RAPORT România domină topul fraudelor cu fonduri europene

Raportul Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare ale UE pe anul 2013, publicat vineri, plasează România printre ţările cu cea mai intensă activitate de fraudare a fondurilor comunitare înregistrată anul trecut.

Ca număr de nereguli catalogate ca frauduloase, România are 109 şi este depăşită doar de Italia (302), apoi urmată de Bulgaria (97) şi de Polonia (91).

Din cauza acestor fraude, România a suferit corecţii financiare de 285 de milioane de euro în anul 2013, în creştere faţă de 2012. În anul 2013, cele mai mari corecţii financiare au primit Spania (717 milioane de euro) şi Italia (382 de milioane de euro), urmate de România, reiese din raportul Comisiei Europene.

Agricultura, campioana fraudelor
 
Dintre neregulile constatate în absorbţia fondurilor europene , România a raportat în anul 2013 un total de 109 nereguli de natură frauduloasă: 60 la agricultură, 23 la politica de coeziune şi 26 la cele de preaderare.

Sumele implicate în fraudele raportate de România se ridică la 36,5 milioane de euro.

Cele mai mari sume implicate în nereguli frauduloase sunt la politica de coeziune - circa 23 de milioane de euro.

În 2013, doar un singur stat membru, Irlanda, nu şi-a clasificat vreo neregulă ca fiind frauduloasă. Detecţia continuă să varieze în rândul statelor membre.
Statele membre care au detectat şi raportat cel mai mare număr de nereguli frauduloase sunt: Italia, România, Bulgaria, Polonia, Danemarca şi Grecia (între 302 şi 55).
În termeni de sume implicate, cele mai mari cifre au fost raportate de Italia, Polonia, România, Grecia şi Germania (între 68 şi 24 de milioane de euro)
“, se mai arată în raport.

POSDRU, campionul corecţiilor

Cea mai mare parte a corecţiilor suferite de România în anul 2013 se referă la banii din Fondul Social European (FSE), unde sancţiunea se ridică la 219 milioane de euro.

Din FSE este finanţat în primul rând Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA).

Alte corecţii s-au aplicat la proiectele finanţate din: Fondul european de garantare agricolă (28 de milioane de euro), Fondul de coeziune (21 de milioane de euro) şi Fondul de dezvoltare rurală (17 milioane de euro).

Banii din corecţiile financiare suferite nu sunt neapărat pierduţi de România, ci reţinuţi din următoarele solicitări de fonduri europene de la CE şi realocati ulterior tot ţării.

Corecţiile cresc însă riscul dezangajării banilor europeni, fondurile rămase neabsorbite (inclusiv corecţiile acumulate) fiind retrase de Comisia Europeană la finalul anului 2015.



Citește și:

populare
astăzi

1 PSD și PNL vor avea candidați separați la București: Gabriela Firea și Sebastian Burduja

2 Citiți și voi cine s-a prezentat la prima recrutare de soldați organizată de MAPN în 2024

3 O informație care dă fiori / Ce știe CIA despre intențiile Rusiei în Europa?

4 AUDIO Numele lui Coldea, într-un nou scandal. Anca Alexandrescu a difuzat înregistrări depuse la DNA

5 „Dacă voiai să câștigi nu era suficient doar să-ți petreci câteva ore cu un bărbat”