Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Portugalia, la trei ani de când a fost salvată de FMI şi UE: datoria publică ajunge la 139% din PIB

În urmă cu mai bine de trei ani, în aprilie 2011, Portugalia devenea a treia din Uniunea Europeană, după Grecia şi Irlanda, care avea nevoie de asistenţă financiară de urgenţă, în contextul crizei acute din zona euro. 

 

Atunci, după ce au susţinut luni întregi că nu au nevoie de ajutor din exterior, portughezii au recunoscut că nu mai au de ales şi au cerut un împrumut de urgenţă Uniunii Europene. José Sócrates, premierul de atunci Portugaliei, a anunţat că, fără împrumut, guvernul nu mai poate achita salariile, pensiile şi dobânzile împrumuturilor. „Este un moment deosebit de grav pentru ţara noastră. Lucrurile se vor înrăutăţi cu siguranţă dacă nu facem ceva", spunea atunci Sócrates la postul naţional de televiziune, adăugând că împrumutul de urgenţă este ultima soluţie pentru Portugalia.

 

Acum, actualul premier Pedro Passos Coelho a anunţat că statul va ieşi din procedura agreată cu reprezentanţii creditorilor internaţionali fără a mai accesa şi „plasa de siguranţă” adiţională care face parte din acordul încheiat în 2011 cu FMI şi UE. 

 

Anunţul vine la şase luni după ce Irlanda, a doua ţară comunitară care a avut nevoie de astfel de asistenţă, a încheiat programul şi a ieşit din procedura de „bailout”. Astfel, singurele ţări care rămân în astfel de acorduri sunt Grecia şi Cipru. 

 

Avem rezerve financiare pentru următorul an, care ne vor proteja de orice turbulenţe din exterior”, a spus Coelho, citat de „Financial Times”. Acesta a adăugat că Portugalia profită de costurile de împrumut aflate la un nivel „minim istoric”, precum şi de pe urma „încrederii investitorilor şi a nivelului extrem de scăzut al datoriei publice externe”. 

 

Portugalia se află acum „într-o poziţie puternică, din care poate finaliza implementare reformelor structurale din sectorul finanţelor publice, ba chiar să aplice altele şi mai profunde”, a declarat Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional. 

 

O astfel de strategie este esenţială pentru a înregistra „creştere economică pe termen lung şi pentru a încuraja crearea de locuri de muncă”, a continuat Lagarde. 

 

 

Portughezii au făcut eforturi enorme pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Înainte de a cere împrumutul de urgenţă, Guvernul de la Lisabona a introdus măsuri de austeritate drastice, care au scos în stradă peste 300.000 de persoane în vara lui 2010. Salariile din sectorul public au fost diminuate cu 5%, Taxa pe Valoarea Adăugată a fost majorată de la 20 la 23%. Impozitul pe venit şi cel pe profit au crescut cu 1,5 puncte procentuale. De asemenea, bugetul Ministerului Apărării a fost diminuat cu 40% în ultimii trei ani. 

 

Însă înainte de a recunoaşte că au rămas fără soluţii, guvernanţii portughezi au continuat să îngroape statul în datorii. Cu numai câteva ore înainte de a apela la finanţatorii externi, Ministerul de Finanţe de la Lisabona a vândut obligaţiuni guvernamentale în valoare de un miliard de dolari.

 

Pentru a convinge investitorii să cumpere bondurile, portughezii s-au oferit să plătească o dobândă de 6%, cu mult peste media europeană şi dublu faţă de dobânda pe care o va avea împrumutul de la UE şi FMI. Atunci când un stat vinde obligaţiuni cu randamente de 6%, datoria este considerată nesustenabilă şi analiştii recomandă încheierea unui acord pentru finanţare de urgenţă cu instituţiile internaţionale. 

 

 

În 2013, datoria publică a Portugaliei s-a situat la 128% din PIB, adică aproape 270 de miliarde de dolari. În 2010, datoria publică a ţării a fost de 86% din PIB, adică 205 miliarde de dolari. 

 

În 2014, economiştii estimează că nivelul datoriei publice va urca la 139% din PIB, adică echivalentul a 277 miliarde de dolari. 

 

Porturi şi heliporturi de sute de milioane de euro ce nu pot fi folosite

 

Drumul Portugaliei către una dintre cele mai acute crize după cel de-al Doilea Război Mondial a fost pavat cu bune intenţii. Politicienii de la Lisabona au vrut să impulsioneze economia prin investiţii masive în infrastructură. Proiectele de dezvoltare a infrastructurii aduceau, la rândul lor, avantaje în industria turismului. Strategia bună în teorie s-a dovedit însă catastrofală în practică. Dublată de un sistem fiscal lax şi cheltuieli publice nesustenabile, Portugalia a ajuns în pragul colapsului.

 

Madeira - unul dintre cele mai bune exemple de cheltuieli nesăbuite, care ilustrează perfect criza datoriilor din Europa, notează jurnaliştii Bloomberg, care au vizitat o insulă portugheză destinată, în urmă cu doar câţiva ani, să fie un important centru turistic şi industrial. 

 

Pe ţărmul vestic al insulei portugheze Madeira, valurile se sparg de zidurile portului Marina do Lugar de Baixo, construit pentru a deservi 291 de iahturi. Toate locurile sunt însă libere în portul amenajat în urmă cu zece ani. 

 

 

Uniunea Europeană a suportat parţial costurile construirii acestui port pentru ambarcaţiuni mici, care s-au ridicat la 44 de milioane de euro. În prezent, zona este închisă pentru reparaţii, după ce s-a dovedit că ţărmul este prea periculos pentru ca iahturile să poată acosta. 

 

„Acest port este probabil cel mai mare proiect fantasmagoric de pe insulă şi o emblemă a cheltuielilor nesăbuite ale Guvernului. O rsipă totală de bani pentru toţi cei implicaţi“, spune Edgar Silva, liderul partidului Coligacao Democratica Unitaria, aflat în opoziţie.

 

Madeira a primit fonduri europene şi împrumuturi de la stat în valoare de 323 milioane de euro în 2010. Suma este mai mult de triplă decât fondurile alocate alotr municipalităţi portugheze. 

 

„Părea că fondurile de la UE nu vor înceta să mai vină. Nu a existat niciun plan pentru a aduce economia pe o cale sustenabilă“, a declarat Michal Blandy, preşedintele Blandy Group, o companie cu sediul în Madeira. 

 

La 30 septembrie, Guvernul de la Lisabona a avertizat că datoria publică a insulei a scăpat de sub control, acuzând autorităţile locale semiautonome că au ascuns o parte din datorii. 

 

 

Madeira, cunoscută pentru vin şi ca fiind locul de naştere al jucătorului de fotbal Cristiano Ronaldo, are propriul buget şi are guvern şi parlament independente, a căror autoritate se subordonează însă Guvernului de la Lisabona. 

 

Pe lângă port, alte proiecte fantasmagorice din Madeira sunt un heliport, care a fost construit şi abandonat pentru că este prea periculos, malluri, centre comerciale şi parcuri industriale rămase pustii. 

 

Atunci când Portugalia a intrat în Comunitatea Europeană, în 1986, drumul de la aeroportul din Madeira până în capitala Funchal dura aproape o oră, întinzându-se pe serpentine şi străzi înguste. Acum, cei 12 kilometri de autostradă dintre cele două puncte sunt parcurşi în mai puţin de 15 minute cu ajutorul unor segmente de tuneluri. 

 

„Drumul era atât de îngust încât, dacă venea un camion din direcţia opusă, tot traficul se bloca“, îşi aminteşte Tito Cantao, un şofer de taxi în vârstă de 62 de ani. „Încă de când am intrat în UE am trăit peste posibilităţile noastre. Acum trebuie să achităm preţul“, adaugă acesta.

 

 

 

Sursa: adevarul.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 HOPA! L-au făcut „fetiță”? Dragnea și-a ras mustața!

2 HOPA! Pesedista Dana Gârbovan trebuie să iasă din magistratură pentru a putea deveni cârpa penalilor! CCR a st…

3 BREAKING Ana Birchall, dată afară de la Ministerul Justiției din cauză că a vrut să desființeze Secția Special…

4 Cine este Dana Gârbovan, nominalizată de infractorii din PSD pentru funcția de ministru al Justiției. Gârbovan…

5 STENOGRAMELE disperării în PSD. Proasta botoxată despre alegerile prezidențiale: „Este ultima carte a acestui …

recomandări

Te ia DNA: Mircea Man

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

O româncă a călătorit prin toată lumea să facă poze cu femei frumoase din 37 de țări