Să tragem o mică linie după ultimele evenimente cu iz literar petrecute zilele acestea sub ochii noștri. Niște făcături. Produse de niște oameni incapabili să-și asume riscul adevărurilor complete. Adriana Săftoiu a folosit termenul adolescenți pentru chiomparliu și panarama din Pleșcoi. Iohannis a folosit termenul blat pentru a defini comportamentul lui Băsescu din timpul campaniei de la prezidențiale. Amândoi au folosit un limbaj de curve ale politicii dâmbovițene. Săftoaica a fost, culmea, mult mai decentă! Iohannis a fost mult mai pervers. Despre ce blat poate fi vorba, domnule profesor, dacă ăla pe care-l acuzi a ieșit și a făcut un apel de suflet la susținătorii săi să nu-l voteze sub nicio formă pe contracandidatul dumitale?

Noi știm un om care ne-ar putea spune o părere sinceră despre aceste produse. A trăit experiențele zugrăvite în cele două cărți cu propria viață. Însă n-o va face niciodată. Pentru că, spre deosebire de multe alte personaje feminine care colcăie în balta politicii românești și-și dau cu parfum de doamne pentru a acoperi damful de țoape, ea a ales, cu decență, să rămână nevastă.