ANALIZĂ: Mişcările separatiste care ar putea fi inspirate de referendumul scoţian

Referendumul organizat joi în Scoţia ar putea reprezenta un model pentru numeroasele mişcări separatiste din Europa şi din lume, multe dintre acestea luptând de ani întregi pentru independenţă.

În jumătatea estică a Europei, destrămarea Uniunii Sovietice şi cea a Iugoslaviei au creat numeroase ţări noi, dar în Europa de Vest, graniţele au rămas aceleaşi. Cu toate acestea, există tendinţe separatiste, unele dintre ele militante, relatează Deutsche Welle, în pagina electronică.

CATALONIA

Cea mai mare influenţă a referendumului din Scoţia va fi în Catalonia. Regiunea beneficiază în prezent de un nivel ridicat de autonomie culturală şi politică şi are propriul parlament regional. Dar catalanii vor propriul stat, în principal din raţiuni economice, ei afirmând că Spania ca întreg profită de bogăţia Cataloniei. De la începutul crizei economice, numărul celor care susţin independenţa a crescut în mod semnificativ. Guvernul regional din Barcelona vrea să organizeze un referendum ca cel din Scoţia în noiembrie, dar Madridul refuză să îl accepte. O confruntare pare, astfel, inevitabilă.

ŢARA BASCILOR

Naţionalismul basc şi limba bască au fost oprimate în timpul dictaturii lui Franco, la fel ca în Catalonia. Dar Ţara Bascilor spaniolă este într-o situaţie economică mai proastă decât Catalonia. Cu toate acestea, o minoritate a naţionaliştilor basci este mult mai militantă în prezent. Organizaţia bască ETA a ucis peste 800 de persoane în 50 de ani în efortul de a obţine separarea de Madrid. În urmă cu trei ani, ETA a renunţat la violenţă. Dar nici asaltul, nici negocierile nu au adus Ţara Bascilor mai aproape de un referendum.

FLANDRA

În ultimele alegeri parlamentare din Belgia, Noua Alianţă Flamandă condusă de Bart de Wever a devenit cea mai puternică formaţiune din Flandra. De Wever este convins că statul belgian se va destrăma oricum, aşa că vrea stabilirea unei Flandre independente prin negocieri. Separatismul flamand este un caz special: Belgia este formată din Flandra vorbitoare de olandeză, Valonia vorbitoare de franceză - care include şi o comunitate vorbitoare de germană - şi regiunea bilingvă Bruxelles.

Dacă Flandra se va separa, Belgia îşi va pierde jumătate din populaţie şi putere economică. O mare problemă în acest caz ar fi însă Bruxelles-ul, unde se află sediile UE şi NATO. Neclară va fi şi situaţia Valoniei. Au fost discuţii despre unirea acesteia cu Franţa, Luxemburg sau chiar Germania. Dar până în prezent, belgienii au reuşit să rămână împreună.

PADANIA

Mişcarea separatistă din nordul Italiei are motivaţii strict economice. Nordul, cu regiunile Lombardia, Valle de Aosta, Piemont, Liguria, Veneţia şi Emilia Romagna, generează o mare parte din produsul naţional al Italiei. Mulţi italieni din nord cred că cei din centrul şi sudul Italiei risipesc banii pe care ei îi câştigă cu greu. În anii '90, partidul Liga Nordului a cerut o separare deplină a regiunii Padania, nume derivat din "pianura padana", denumirea italiană a Văii Po. În prezent, Liga Nordului este mult mai moderată şi cere doar ca nordul să păstreze trei sferturi din banii produşi, în loc să îi transfere Romei.

TIROLUL DE SUD

În Tirolul de Sud, factorii economic şi cultural-istoric se îmbină. Tirolul de Sud a aparţinut Austro-Ungariei până la sfârşitul Primului Război Mondial, după care a fost atribuit Italiei. După o fază de "italienizare" în timpul regimului lui Mussolini, Tirolul de Sud a câştigat din ce în ce mai multă autonomie politică şi lingvistică, după al Doilea Război Mondial. Bogata regiune are chiar dreptul de a-şi păstra o mare parte din venit. Multă vreme, cetăţenii din Tirolul de Sud au părut mulţumiţi, dar criza datoriilor a reaprins sentimentul separatist şi tot mai mulţi dintre ei cer separarea de Roma.

CORSICA

Multă vreme, statul francez a încercat să elimine complet limba corsicană din viaţa publică şi din şcolile de pe insulă. Încercările de obţinere a autonomiei au fost combătute. Grupările militante, în principal FLNC, au încercat timp de mulţi ani să iasă de sub suveranitatea Franţei prin violenţă, atacând reprezentanţii sau simbolurile statului francez şi casele de vacanţă ale cetăţenilor Franţei continentale.

În această vară, FLNC a anunţat că nu va mai folosi violenţa, dar potenţialul de conflict rămâne. Sugestiile de autonomie făcute de Guvernul socialist condus de Lionel Jospin, în 2000, au înfuriat opoziţia conservatoare. Aceasta consideră că dacă va fi acordată autonomie Corsicăi, şi alte regiuni, precum Bretania sau Alsacia, ar putea cere independenţa. În mod tradiţional, Parisul manifestă prea puţină consideraţie faţă de limbile regionale, devreme ce politicenii din capitala Franţei le consideră periculoase pentru unitatea ţării.

BAVARIA

Puţini bavarezi se gândesc probabil serios la înfiinţarea unui stat propriu. Bavaria are deja termenul "stat" inclus în numele său oficial "Freistaat Bayern" - statul liber Bavaria. Există însă şi secesionişti bavarezi, cum ar fi politicianul conservator Wilfried Scharnagel (CSU) care a cerut separarea de Germania într-o carte publicată în 2012. Dar până în prezent nu a apărut o mişcare semnificativă în acest sens.

Mişcări separatiste nu există însă doar în Europa, subliniază CNN, enumerând şi alte zone din lume.

QUEBEC

În 1995, provincia Quebec a organizat fără succes cel de-al doilea referendum în 15 ani pentru a se separa de Canada, după ce locuitorii săi au respis această propunere în 1980. Mulţi au atribuit această înfrângere întrebării neclare la care au fost chemaţi să răspundă cetăţenii. În timp ce scoţienii vor fi întrebaţi simplu dacă "Scoţia trebuie să fie o ţară independentă", canadienii din Quebec au fost întrebaţi dacă "sunt de acord ca (provincia) Quebec să devină suverană, după ce a oferit oficial Canadei un nou Parteneriat Politic şi Economic, în cadrul proiectului de lege privind viitorul Quebecului şi al acordului din 12 iunie 1995". Din 1995 însă, apetitul Quebecului pentru independenţă pare să fi scăzut.

CHINA

China are motive să fie îngrijorată de mişcările separatiste, care îşi fac simţite vocile din Tibet până în Hong Kong, fără a mai menţiona "renegata provincie" Taiwan. În acest sens, cotidianul controlat de stat Global Times a luat atitudine împotriva independenţei Scoţiei, afirmând: "dacă Scoţia obţine independenţa, Marea Britanie va coborî de la nivelul de ţară de primă clasă la cel de rangul al doilea, ceea ce va rupe din nou echilibrul în Europa. Iar consecinţele ar putea avea influenţă asupra geopoliticii internaţionale".

Provincia vestică Xinjiang, unde trăiesc numeroşi uiguri, are una dintre cele mai vocale mişcări separatiste. Atacurile din gări şi alte locuri publice din provincie au determinat autorităţile chineze să lanseze o campania antiteroristă în Xiniiang, pe care activiştii uiguri o numesc Turkistanul de Est.

KURDISTAN

Kurzii au militat multă vreme pentru o ţară a lor şi, paradoxal, acum, când este nevoie de un front unit împotriva ISIS, kurzii au cea mai mare şansă de a câştiga în sfârşit mai multă autonomie în nordul Irakului. Kurzii au fost divizaţi şi reprimaţi de la destrămarea Imperiului Otoman, când au fost stabilite actualele graniţe internaţionale ale regiunii, făcând din Kurdistan cea mai mare naţiune din lume fără stat. Siria şi Turcia au, de asemenea, comunităţi kurde importante şi este puţin probabil ca acestea să vadă cu ochi buni o independenţă mai mare acordată kurzilor în Irak.

 


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Adevărul despre ce se întâmplă în America?

2 Ambasadorul SUA la Bucureşti: SUA nu au un alt prieten mai bun decât România. Credeți în voi înșivă. Vom ajuta…

3 Megadosar de prostituție: Oameni de afaceri și polițiști, trimiși în judecată în cazul clubului unde se distra…

4 Firea, primul semnal că nu va mai candida! Va da vina pe problemele medicale

5 Surse / Firea a încercat un scenariu lacrimogen cu ambulanța pe motiv de dosar la DNA privind spitalul Gomoiu