În iunie 1948, majoritatea întreprinderilor din România a trecut în proprietatea statului. Legea „naţionalizării“, care se referă, practic, la confiscarea averilor şi afacerilor elitei economice româneşti, a fost urmarea firească a răsturnărilor din plan politic: abolirea monarhiei şi problamarea republicii.

Totuşi, în acel iunie 1948, s-a născut falimentul economic al regimului communist. Ce-a efecte a produs naţionalizarea în România, cine au fost victimele acestei decizii şi care e preţul pe care ei l-au plătit? A fost naţionlizarea, măcar pe termen scurt, profitabilă? Dar pe termen lung? Ce efecte mai are, astăzi, o lege din 1948?

Răspund la aceste întrebări istoricul Bogdan Murgescu, autor, printre altele, al volumului „România şi Europa. Acumularea decalajelor economice“ şi Gheorghe Florescu, celebrul cafegiu bucureştean, autor al volumului „Confesiunile unui cafegiu“, la Adevărul Live, de la ora 12.00.

Câteva amănunte: Între 1964 şi 1971 Gheorghe Florescu a trecut, pe rând, prin toate funcţiile operative ale comerţului en-gros (primitor-distribuitor, dispecer, şef de secţie al Depozitului de Delicatese Panduri din cadrul Agenţiei de Import). În martie 1971, a preluat de la mentorul său, cafegiul armean Avedis Carabelaian, magazinul de cafea şi dulciuri din Bd. Hristo Botev 10. Treptat, locul acesta a devenit un adevărat punct de reper al boemei artistice a Capitalei, având drept clienţi mari personalităţi ale vieţii literare, artistice şi medicale, dar şi figuri im¬portante din Justiţie, Miliţie şi Securitate.

În 2010, Gheorghe Florescu a reuşit să sfideze criza şi să deschiă, împreună cu familia sa, primul magazin de cafea gourmet din Bucureşti, reînnodând cea mai bună tradiţie a vechilor cafegii armeni, din punctul în care o lăsase, fără voia lui, în urmă cu 25 de ani.

„Dreptul la memorie. Muzeul comunimsului în România“ este o campanie realizată de Adevărul şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii