Joia Mare, ziua în care a fost instituită Sfânta Împărtăşanie şi în care se vopsesc ouăle
Joia Mare este pentru ortodocşi ziua cea mai importantă, pentru că a fost instituită Sfânta Împărtăşanie, iar Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor săi, dar este şi ziua în care gospodinele vopsesc ouăle pentru Paşti.
Joia Mare, ziua în care a fost instituită Sfânta Împărtăşanie şi în care se vopsesc ouăle (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
După ce luni şi marţi, atenţia creştinilor a fost concentrată asupra ultimelor învăţături ale lui Iisus Hristos înainte de răstigire, iar miercuri, Mântuitorul a fost vândut fariseilor şi cărturarilor pentru 30 de arginţi, de către un apropiat al lui Iuda, care voia să-l ucidă (de aici miercuri fiind declarată zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit), în Joia Mare sunt prăznuite patru lucruri: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
"Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape", sunt cuvintele sunt rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Altar purtând în spate Crucea lui Hristos, pe care o aşează în biserică spre închinare.
Denia din Joia Mare este cunoscută şi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.
Joia Mare mai este numită Joia Neagră. În această zi, gospodinele vopsesc ouăle în roşu. Semnificaţia oului în creştinism este aceea a mormântului, a unui spaţiu închis, care prin spargere lasă viaţa să iasă.
Etnologul Angela Paveliuc Olariu spune că Joia Mare este ziua încondeierii ouălor, ritual respectat în mai multe părţi ale Moldovei.
Joia se face şi pasca, din aluat cu brânză de oi şi cu o cruce făcută tot din aluat. Această pască se duce la sfinţit în noapte de Înviere.
Vinerea Mare este ultima dinaintea Sărbătorii de Paşti, fiind cunoscută şi ca ziua răstignirii sau Vinerea Seacă, pentru că, pentru mulţi creştini, este zi de post negru, adică nu se mănâncă şi nu se bea nimic toată ziua. În Vinerea Seacă se posteşte "până ies stelele pe cer".
După o noapte de stat în închisoare, Hristos a fost dus vineri în curte şi îmbrăcat într-o mantie roşie. Pilat l-a arătat poporului zicând: "Iată omul!" Mulţimea agitată de farisei şi cărturari a început să strige ca ieşită din minţi: «Răstigneşte-L, răstigneşte-L! Ia-L, ia-L şi-L răstigneşte!». Ostaşii l-au scos pe Iisus legat de mâini. Apostolii şi ucenicii l-au lăsat şi au fugit. Era lovit peste mâini, peste spate; pe cap i s-a pus o coroană de spini, în mână i-au dat o trestie şi, după ce a îngenunchiat i-au strigau: "Bucură-Te, împăratul iudeilor!" Tras de funii printre loviri, cu Crucea-n spate, Iisus se îndreaptă spre Golgota.
În Vinerea Mare nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie, în schimb seara se cântă Prohodul. La sfârşitul slujbei se înconjoară biserica cu Epitaful, pe sub care trec apoi toţi credincioşii. Epitaful este o pânză de in, de catifea sau de mătase pe care este imprimată, brodată sau zugrăvită icoana înmormântării lui Hristos.
În Sâmbăta Mare se pregăteşte coşul de mers la Înviere, în care se pun din toate bucatele.
Hristos a trăit printre oameni doar 33 de ani. Moartea sa a fost extrem de violentă. A fost torturat şi crucificat, dar a treia zi a Înviat.
Sursa: mediafax.ro
