Klaus Iohannis, Adina Rosetti şi Adrian Buz, printre câştigătorii Galei "Bun de Tipar" 2015

Klaus Iohannis, Adina Rosetti şi Adrian Buz, printre câştigătorii Galei "Bun de Tipar" 2015

Volume scrise de preşedintele Klaus Iohannis şi scriitorii Adina Rosetti şi Adrian Buz se numără printre câştigătorii celei de-a patra ediţii a Galei Industriei de Carte din România "Bun de Tipar", care a avut loc joi seară, în Aula Bibliotecii Naţionale a României din Capitală.

Gala Industriei de Carte din România "Bun de Tipar" îşi propune să contribuie la promovarea celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti, cât şi la profesionalizarea celor din industria de carte.

Astfel, joi seară, au fost acordate premii la mai multe categorii, câştigătorii fiind anunţaţi de personalităţi ale vieţii culturale.

Bestesellerul românesc a fost desemnat volumul "Pas cu pas", scris de preşedintele Klaus Iohannis.

La categoria "cea mai bună librărie", a fost aleasă câştigătoare Librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti, iar Book Corner Librarium din Cluj-Napoca a primit o menţiune specială a juriului.

În ceea ce priveşte categoria "cea mai bună bibliotecă", au fost alese câştigătoare două instituţii: Biblioteca Judeţeană "Astra" Sibiu şi Biblioteca Comunală Hangu.

La Gala Industriei de Carte din România au fost premiate şi cele mai frumoase cărţi ale anului. Astfel, la subcategoria "carte ilustrată", a fost ales câştigător volumul "În faţa blocului. O colecţie de 55 de jocuri şi «faze» ale generaţiei cu cheia la gît", de Vlad Tomei, MiMihai GheorgheSupersomething Studio), iar, la subcategoria "concepţie grafică", câştigătoare a fost cartea "Ioana Nemeş. Carte de artist" - concept, publicaţie şi editor: Alina Şerban (Asociaţia pepluspatru) - concepţie grafică: Radu Manelici, şi o menţiune specială a juriului a fost acordată volumului "Să creştem mici: carte pentru cei mici care trebuie neapărat citită de cei mari", de Laura Grünberg (editura Arthur) - concepţie grafică: Ana-Maria Nica şi Alexandru Ciubotariu.

Totodată, a fost acordat şi premiul pentru cea mai bună colecţie, care a fost câştigat de "Savoir-Vivre" (Baroque Books and Arts).

În ceea ce priveşte categoria "cea mai bună carte netipărită", câştigătorii au fost: la subcategoria audiobook - Mariana Marin, cu "Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici" (Editura Casa Radio), şi la subcategoria e-Book - "Casele vieţilor noastre" (Humanitas Multimedia).

Premiul la categoria "cea mai bună traducere" a fost câştigat de Adriana Liciu, pentru traducerea din limba rusă a volumului "Laur", de Evgheni Vodolazkin (editura Humanitas Fiction), şi de Luminiţa Munteanu, pentru traducerea din limba turcă a volumului "Casa tăcerii", de Orhan Pamuk (editura Polirom).

La categoria "cea mai bună carte a anului", au fost mai multe subcategorii premiate. Astfel, la subcategoria "beletristică", volumul câştigător a fost "1989", de Adrian Buz (editura Polirom), iar volumul "Şi cuvintele sînt o provincie", de Adela Greceanu (editura Cartea Românească), a primit o menţiune specială a juriului. La subcategoria "nonficţiune", cartea câştigătoare a fost "Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană", de Mirel Bănică (editura Polirom), iar, la subcategoria "carte pentru copii şi tineret", volumul laureat a fost "Domnişoara Poimîine şi joaca de-a Timpul", de Adina Rosetti şi Cristiana Radu (Curtea Veche Publishing).

De asemenea, cea mai bună carte a anului, la subcategoria "carte de ştiinţă", a fost aleasă "Proiectul feroviar românesc (1842-1916)", de Toader Popescu (editura Simetria), iar, la subcategoria "carte de popularizare", a câştigat volumul "Ştirbey: reşedinţe, moşii, ctitorii", de Oana Marinache (editura ACS), iar "Basarabia. Coloniştii germani de la Marea Neagră", de Ute Schmidt (editura Cartier) - traducere de Cristina Grossu-Chiriac -, a câştigat o menţiune specială a juriului.

La categoria "best ney entry'", s-au afirmat editura Ozalid (subcategoria "edituri") şi Librăria Bizantină (subcategoria "librării"). De asemenea, o menţiune specială a primit Librăria Habitus.

La Gala Industriei de Carte din România "Bun de tipar" s-au acordat şi două premii speciale. Acestea au fost pentru cel mai bun redactor/ îngrijitor de ediţie, câştigat de Cătălin Strat (îngrijire de ediţie) - "Podul Mogoşoaiei. Povestea unei străzi", de Gheorghe Crutzescu (editura Humanitas), şi Eugenia Dima (îngrijitor de ediţie) - "Poemul Erotocrit al lui Vincenzo Cornaro în cultura română (versiunea lui Alecu Văcărescu)" (Editura Universităţii "Al.I. Cuza"), şi pentru cea mai bună campanie de marketing/ PR/ CSR, câştigat de "Cărţile copilăriei în fiecare casă" (Asociaţia Curtea Veche), iar "Cărţile pe faţă" (Victor Miron) a câştigat o menţiune specială a juriului.

Câştigătorii au fost desemnaţi de un juriu format din: Mircea Vasilescu (preşedinte) - eseist, critic, istoric literar, jurnalist, profesor dr. al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, redactor-şef al săptămânalului Dilema Veche, Simona Kessler - agent literar, "Simona Kessler Copyright International Agency", Cosmin Ciotloş - critic literar (România literară), asistent dr. al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, Luca Niculescu - jurnalist, redactor-şef al RFI România, Oana-Valentina Suciu - lector dr. Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, Victoria Pătraşcu - autoare de cărţi pentru copii, foarte activă în promovarea lecturii în rândul şcolarilor, preocupată să susţină ilustraţia de carte românească, Carmen Apetrei - lector univ. dr, director Departament Grafică al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, Cristina Foarfă - editor coordonator Bookaholic, specialistă în comunicare digitală, Tudor Creţu - directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, scriitor, şi Daniel Voinea - Brand Manager Cărtureşti.

Preşedintele juriului, Mircea Vasilescu, a prezentat, la evenimentul de decernare a premiilor Galei Industriei de Carte din România, trei idei legate de situaţia ediorială din România, menţionând că, deşi se spune că moare cultura şi tinerii nu mai citesc, această afirmaţie nu este adevărată, iar piaţa editorială din ţara noastră a evoluat mult în ultimii 25 de ani. De asemenea, Mircea Vasilescu i-a îndemnat pe cei prezenţi să citească.

"De 25 de ani se spune «moare cultura, nu mai citeşte nimeni». Dacă noi ne aflăm în continuare aici, înseamnă că aceste două afirmaţii nu sunt adevărate. Cum de suntem noi aici? Asta e o problemă mai complicată. Prin insistenţa şi încăpăţânarea editorilor, prin fiecare leu pe care-l numără cumpărătorul de carte pentru a-şi mai lua una şi încă una, prin multe alte mecanisme pe care dumneavoastră le cunoaşteţi mai bine ca mine. De aia suntem noi aici. Dar, una peste alta, nu moare cultura, nu e adevărat că lumea nu mai citeşte, nu e adevărat că tindem aşa cu toţii spre o prostire generală şi o lipsă totală de apetit pentru a citi ceva. A doua idee fixă pe care o am este că, în aceşti 25 de ani, piaţa editorială din România s-a schimbat foarte mult. Editurile s-au profesionalizat, dacă ne aducem aminte ce era pe tarabe în pasajul Universităţii, în 1990 -1991, şi ce se găseşte acum în librării adevărate, cu edituri adevărate, cu lansări, cu târguri şi aşa mai departe, ne dăm seama că, în ciuda depresiei noastre temporare sau de lungă durată, am mers spre bine. A treia idee pe care vreau s-o spun este legată de prima. Vreau să aduc un omagiu tuturor celor care au muncit în aceşti ani pentru piaţa de carte, pentru vânzarea de carte, pentru tot ceea ce se află în jurul cărţii, pentru toate meseriile din jurul cărţii - cum îmi place mie să spun. Lor li se datoarează această (...) rezistenţă prin cultură. E un lucru bun care ni s-a întâmplat, chiar dacă a fost greu şi chiar dacă a necesitat eforturi, uneori, grele. Nu stăm rău. (...) Cartea în România există, merge, ajunge unde trebuie, sunt încă destui oameni care ţin în viaţă producţia de carte, nu ne-ar strica, e adevărat, nişte politici culturale pe termen mai lung, care să stimuleze cartea şi lectura - poate că vor veni şi ele, dacă până acum n-au venit-, aşa încât închei cu un mesaj tonic: «Citiţi!»", a declarat preşedintele juriului, la ceremonia de decernare a premiilor Galei Industriei de Carte din România.

La cea de-a patria ediţie a Galei Industriei de Carte din România a fost prezent şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, care a spus că trebuie găsite modalităţi pentru a sprijini cultura, pentru că există cititori de carte.

"Este evident că nu numai că n-o să moartă cultura. Cărţile au suflet, cum spunea Nicolae Manolescu, dar au şi viitor. N-am nicio îndoială aici. Sigur că trebuie găsite nişte modalităţi ca între târguri sau între lansările care sunt - am văzut câtă lume a venit când s-a inaugurat o librărie în Centrul Vechi -, înseamnă că există public pentru asta. Eu cred că politicile publice ţin într-adevăr de modul în care gândim, are legătură şi cu educaţia, încurajarea unor campanii de lectură. Când am aflat că este o Gală a Industriei de Carte, acum două-trei săptămâni, mi-am spus că neapărat trebuie să particip şi ce altă modalitate puteam decât să organizăm la noi în Minister, în Aula Ministerului Culturii, ca să participăm (toate cele patru ediţii ale Galei Industriei de Carte din România au avut loc în Aula Bibliotecii Naţionale a României, care are sediul în aceeaşi clădire cu Ministerul Culturii, n.r.). Deci, interes există. Sigur că sunt 25 de ani, în care au apărut în România foarte, foarte multe cărţi. Acum este Târgul Internaţional de la Praga, este o distribuţie foarte importantă, iar România este reprezentată acolo, şi în alte târguri, de scriitori foarte, foarte buni. Eu aş vrea să-i felicit pe cei care sunt implicaţi în acest domeniu - pe editori, pe cei care scriu - şi îi asigur că au cititori şi au în Ministerul Culturii. Sigur... de patru ani, sper să creăm continuităţi şi măsurile bune să fie urmate de măsuri şi mai bune şi să credem şi să fim solidari, cărţile ne adună şi nu ne dezbină", a declarat Ionuţ Vulpescu, la Gala "Bun de Tipar".

Gala Industriei de Carte din România "Bun de Tipar" este un eveniment organizat de Headsome Communication şi Asociaţia Editorilor din România (AER).

Sursa: mediafax.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 Zvon...

3 De citit! / Este posibil, oare, așa ceva în inima României?

4 Așa o fi?

5 Băăă...