Lista şefilor CPUN din ţară, prima structură post-decembristă condusă de Iliescu. Ce s-a ales de cei care ne-au vândut ideea că suntem oameni liberi

Lista şefilor CPUN din ţară, prima structură post-decembristă condusă de Iliescu. Ce s-a ales de cei care ne-au vândut ideea că suntem oameni liberi

Cum a luat naştere Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism condus de Ion Iliescu în 1990

La sfârşitul lunii ianuarie 1990, mai multe partide politice nou înfiinţate în urma Revoluţiei din 1989 au organizat un protest faţă de acapararea puterii de către Frontul Salvării Naţionale, după cum se precizează pe wikipedia. Ca răspuns la manifestaţia de amploare organizată de noile partide, „susţinătorii Frontului Salvării Naţionale au devastat sediile partidelor politice de opoziţie“.

Poetul care a stat 73 de zile în fruntea Comitetului Provizoriu de Uniune Naţională Vrancea

Pe 22 decembrie 1989, poetul Liviu Ioan Stoiciu, care lucra ca bibliotecar la Biblioteca Judeţeană, a fost pus de revoluţionari în fruntea judeţului după ce se ştia că este un opozant al fostului regim.

În zilele Revoluţiei Române de la 1989, vrâncenii au avut în fruntea judeţului un poet. Este vorba despre Liviu Ioan Stoiciu, vrâncean prin adopţie, după ce a copilărit într-un canton al Haltei CRF Adjud, oraş unde a şi finalizat studiile liceale.

Acesta a urmat între 1968 şi 1975 studii de filologie şi filozofie la Baia Mare şi Bucureşti, iar în 1975 s-a căstătorit la Focşani cu prozatoarea Doina Popa.

Aurelian Ghiorghiu- primul şi singurul primar de judeţ, care a condus Consiliul Provizoriu de Uniunea Naţională de la Satu Mare, înfiinţat în '90

Aurelian Ghiorghiu este născut pe 14 noiembrie 1948 şi are doi copii. A fost arhitectul şef al judeţului Satu Mare timp de 20 de ani şi s-a născut în 14 noiembrie 1947, în aceeaşi zi cu Prinţul Charles al Marii Britanii. Este căsătorit şi are doi copii şi cinci nepoţi.

Prof.univ.dr. Mircea Tomuş, preşedinte al FSN şi apoi al CPUN la Sibiu, despre zilele Revoluţiei şi primele luni de libertate

Revoluţia l-a prins pe Mircea Tomuş, reputat scriitor şi cadru didactic universitar, în funcţia de redactor şef al revistei de cultură Transilvania. De la redacţia de pe strada doctor Raţiu, un grup de soldaţi i-au cerut să-i însoţească la sediul regionalei judeţene de partid.

Cine a condus Sălajul după Revoluţie. Ce au fost şi ce au ajuns membrii CPUN

Potrivit istoricului Marin Pop, noul organism a fost condus, pentru început, de inginerul Nicolae Maier - preşedinte. Acesta a renunţat, câteva zile mai târziu, la funcţie, fiind înlocuit de locotenent - colonelul (pe atunci) Teodor Mănăilă, Comandantul gărzilor patriotice.

Din Consiliul Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale din Sălaj mai făceau parte Spiridon Huchiu - Comandantul Granizoanei Zalău, Fabian Barbolovici - muncitor, Ioan Puşcaş - medic, Payer Zoltan - inginer, Cornel Grad - istoric, Ioan Ghiurco - preot; Gheorghe Stanciu - muncitor, Dan Laza - profesor, Eugen Teglaş - ziarist, Cornel Halmaghi - inginer, Gheorghe Şişeştean - profesor, Călin Oros - inginer, Szekely Istvan -paroh reformat, Alexandru Matei - istoric, Geczi Francisc - inginer, Eugen Meseşan - avocat, Marian Levi - pastor baptist, Ioan Moldovan - jurist, Gheorghe Steţca - inginer, Ioan Hâş - inginer, Liviu Goia - muncitor, Nicu Filipaş - muncitor, Florin Horvat - muncitor, Poienaru Ioan - programator calculatoare, Ştefănescu Mihail - inginer agronom, Şildan Sergiu - inginer, Bucur Florin - inginer, Florin Negrea, Aurel Gavrea, Astaloş Jiga.

Un actor a fost conducătorul Revoluţiei din Arad, dar şi preşedinte al Consiliului Judeţean şi al CPUN Arad

Valentin Voicilă a preluat conducerea judeţului în data de 22 decembrie şi a ajuns în Parlamentul României ca preşedinte al C.P.U.N. (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională) Arad, C.F.S.N. Arad.

„Politica de azi a coborât ştacheta nepermis de mult”: Primul senator de Bârlad plăteşte cotizaţia de partid, dar nu mai calcă prin sediul PSD

La 77 de ani, fostul senator Virgil Popa trăieşte la fel de simplu ca majoritatea pensionarilor. Locuieşte într-o casă modestă de pe str. Ion Codrescu, din Bârlad, şi se ţine departe de oamenii politici pe care, cu ani în urmă, îi avea colegi sau subordonaţi. Are grijă de cei doi nepoţi ai săi şi trăieşte din pensia de fost demnitar: 2.200 lei. Nu mai face politică şi îi condamnă pe actualii politicieni că nu au o atitudine corectă şi sunt prea implicaţi în fapte de corupţie. Orele petrecute în decembrie 1989 în mijlocul bârlădenilor care au ieşit să scandeze „Libertate!” în centrul oraşului par să fi rămas la fel de vii ca acum 24 de ani.

Ion Sârbulescu, primul preşedinte ales prin vot democratic la conducerea judeţului Mehedinţi

În Mehedinţi predarea-preluarea puterii politice şi administrative s-a făcut fără vărsare de sânge. Faptul că în Mehedinţi nu s-a tras, cu excepţia unui singur foc de armă descărcat accidental în sediul palatului administrativ, nu a însemnat că manifestaţiile spontane de protest anti-Ceauşescu au avut întotdeauna un caracter nonviolent. Acţiunile revoluţiei au fost duse la bun sfârşit, fără jertfe umane, graţie în primul rând comandanţilor militari, precum şi comandanţilor unităţilor de miliţie şi securitate din zonă, care au depus imediat armele şi au fraternizat cu mişcarea revoluţionară.

Spre aducere aminte. Erou al Constanţei: Barbu Dănescu, primul lider post-revoluţionar

Barbu Dănescu a fost primul lider al organismului de conducere post-revoluţionară a judeţului Constanţa. Dănescu a condus Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) Constanţa), Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională (CPUN) Constanţa şi Primăria Constanţa, contribuind la înfiinţarea Universităţii Ovidius.

Marinar de profesie, Dănescu era la momentul Revoluţiei din 1989 şef mecanic pe navă. A fost printre primii constănţeni care au pătruns în Casa Albă, sediul politico-administrativ al Constanţei. Deşi mulţimea incita la violenţă, Dănescu şi-a păstrat cumpătul şi a ţinut ca nimeni dintre activiştii comunişti să nu fie agresat. A condus CFSN-ul în tandem cu muzicantul Lazăr Cercel. După stabilizarea situaţiei politice s-a retras din viaţa publică.

Destin tragic pentru fostul lider al CPUN Prahova: Corneliu Ruse a murit într-un grav accident grav, provocat de el

CPUN-ul, organismul provizoriu de conducere a României din perioada 9 februarie 1990 - 20 mai 1990, când au avut loc primele alegeri care au urmat Revoluţiei din 1989, a fost condus, în Prahova, de Constantin Corneliu Ruse. Absolvent al Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini, între 1982-1985 a fost inginer la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Valea Călugărească, iar între 1985-1990, inginer şef secţie la Societatea Comercială UZUC - SA Ploieşti.

La acest material au participat Borcea Ştefan, Cristina Cîcău, Ramona Găină, Untaru Claudia, Sabina Ghiorghe, Corina Macavei, Dana Mihai, Sînziana Ionescu, Cristina Răduţă, Alina Pop.

Sursa: adevarul.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Ucrainenii și-au demonstrat din nou superioritatea, au găsit călcîiul lui Ahile al rușilor”

2 ULTIMA ORĂ S-a instalat panica? Rusia şi-a mutat avioanele şi elicopterele din Crimeea!

3 Șeful tătarilor din Crimeea după „sabotaje”: „Podul de peste strâmtoarea Kerci este foarte jignit că trebuie să stea la coadă”

4 ULTIMA ORĂ Conducerea rusă a Crimeei a părăsit peninsula în urma unui apel venit de la Moscova

5 Rușii pregătesc măcelul? / Transporturi uriașe de rachete și sisteme S-300 către Ucraina