Decizia Curţii de Justiţie presupune că guvernele vor trebui să rescrie legile privind colectarea datelor, impuse de UE după atentatele teroriste din Londra şi Madrid, din 2006.

Curtea specifică că, în ciuda faptului că autorităţile colectau date în interes naţional, actualele reglementări depăşeau parametrii necesari combaterii criminalităţii şi îi lăsau pe cetăţeni cu impresia că „vieţile lor private sunt constant sub supraveghere“.

Directiva declarată invalidă le cerea companiilor de internet şi telefonie să păstreze traficul şi poziţionarea clienţilor pentru o perioadă între şase luni şi doi ani. Curtea a reclamat lipsa de proceduri care să restricţioneze accesul la date şi inabilitatea de informa cetăţenii cu privire la cine le deţine informaţiile.

De asemenea, decizia s-a bazat şi pe plângeri potrivit cărora legea nu specifica că informaţiile culese de la companiile de telefonie mobile şi Internet trebuie să rămână în interiorul Uniunii Europene. Acest lucru legitimează temerile privind schimbul de date dintre ţările europene şi serviciile de inteligenţă americane.

Decizia Curţii reprezintă o victorie pentru grupurile de militanţi pentru drepturile la intimitate, care au fost foarte active în ultima perioadă, în special din cauza dezvălurile făcute de fostul angajat al NSA, Edward Snowden, care a arătat cum Statele Unite cooptaseră companii de Internet şi telefonie pentru a participa la spionaj de scară largă.

Regândirea unor condamnări?

Problematic este faptul că pe baza legii aflate în vigoare până acum s-au făcut numeroase condamnări, mulţumită dovezilor pe care guvernele au reuşit să le strângă de la operatori şi de la providerii de Internet. Aceste condamnări ar putea fi reanalizate.

Curtea Europeană de Justiţie a decis că „prevederea care face ca legea să fie inoperantă este valabilă de la data de la care directiva a intrat în vigoare“, adică din 2006. În cazul acesta, orice caz care a fost bazat şi judecat pe baza informaţiile obţinute cu ajutorul acestei legi poate fi rechemat în instanţă. Datele nu vor mai fi considerate probe şi astfel ar putea fi anulate mai multe condamnări.

O piedică pentru NSA?

Cu toate că reţinerea datelor de către operatori era un aspect important pentru serviciile de inteligenţă britanice – MI5, MI6 şi GCHQ – decizia Comisiei Europene de Justiţie nu va avea un impact major asupra operaţiunilor globale de spionaj.

RIPA, legea britanică similară cu Foreign Intelligence Surveilance Act din SUA, încă permite GCHQ să sustragă informaţii din cablurile de fibră optică transatlantice. În plus, potrivit legilor din Marea Britanie, agenţia de securitate poate în continuare să transmită mai departe informaţiile colectate către celelalte ţări din coaliţia Five Eyes, adică SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Parteneriatul dintre agenţiile britanică şi americană a avut de suferit în urma deciziei Curţii Europene de Justiţie, însă lovitura nu este una majoră.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii