Ponta2014, copie la indigo după Tăriceanu2008/Pomeni electorale care îngroapă economia

În loc să ia măsuri pentru a scoate România din recesiune, Guvernul PSD împarte cadouri alegătorilor. O rețetă asemănătoare, aplicată de premierul Tăriceanu în 2008, a dus la dezastrul economic din 2009.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, inițiativa legislativă a unor parlamentari PSD și PC, care permite cumulul pensiei cu salariul și în cazul angajaților din sistemul public. Printre semnatarii proiectului se află Valeriu Zgonea și Ilie Sârbu. 

Anul acesta, Guvernul condus de Victor Ponta a majorat salariul minim de la 800 la 900 de lei, măsură de care au beneficiat 670.000 de angajaţi.

Premierul a pregătit un cadou şi pentru cei cu rate la bănci. Cei cu salarii sub venitul lunar mediu vor putea solicita băncilor reducerea ratelor la credite cu 35%, diferenţa urmând să fie suportată de stat prin intermediul unor deduceri fiscale. Din calculele Guvernului, aproape un milion de români ar putea beneficia de această măsură.

Nu sunt singurele măsuri cu caracter electoral. Medicii rezidenţi, profesorii debutanţi au primit bani în plus de la Guvern, iar jandarmii şi poliţiştii au primit sporuri pentru zilele suplimentare lucrate.

12.400 de mame care au obţinut venituri în timp ce primeau indemnizaţie pentru creşterea copilului ar putea să nu mai returneze sumele respective. Iar 21.000 de pensionari care, în baza unor greşeli ale funcţionarilor au încasat pensii majorate, ar putea fi amnistiaţi.

Guvernul Ponta, cadouri electorale pentru toţi

Măsurile luate

- creşteri salariale cu 10%

- bursă specială de 760 lei

- sporuri pentru zile suplimentare

- amnistie indemnizaţii ilegale

- amnistie pensionări ilegale

Beneficiari

- 14.000 profesori debutanţi

- 15.000 medici rezidenţi

- 230.000 jandarmi şi poliţişti

- 12.460 de mame

- 21.000 de pensionari

Guvernul Tăriceanu, darnic în măsuri electorale

- majorarea cu 20% a pensiilor

- majorarea salariilor profesorilor cu 9%

- creşteri salariale de 20% pentru poliţişti

- majorarea salariului minim brut

Șomajul în rândul tinerilor, ignorat

Nu este clar care va fi impactul acestei măsuri populiste asupra bugetului, dar ea apare în momentul în care șomajul în rândul tinerilor a ajuns la un nivel record - 25,7% în primul trimestru din 2014, după o creștere continuă în ultimele trei trimestre. Recent, președintele Traian Băsescu a acuzat Guvernul Ponta că nu este preocupat să rezolve această problemă. Șeful statului a afirmat că Executivul nu a cheltuit „nici un leu” din 106 milioane de euro destinați creării de locuri de muncă pentru tineri.

În replică, Ministerul Fondurilor Europene a susținut că schema de finanțare a locurilor de muncă pentru tineri este funcțională în România de la data de 1 ianuarie 2014. Totuși, ministerul nu a precizat câți bani din acest program s-au cheltuit efectiv.

Prețul la gaze, sub controlul statului

O altă măsură populistă adoptată de Guvernul Ponta este blocarea liberalizării prețului gazelor, atât pentru populație, cât și pentru companii. Ana Otilia Nuțu a explicat că, oricum, prețul va crește la iarnă. „Deși blochează calendarul, prețul pe care îl plătim înseamnă prețul gazului, plus tarifele de rețele. Prețul din factură va crește cu vreo 7-8% față de iarna trecută”, a explicat Nuțu, într-un articol publicat pe contributors. ro. În plus, ea arată că liberalizarea ar fi fost în avantajul populației. „Când se va liberaliza piața, nu vom mai fi dependenți de un monopol, ci ne vom putea alege furnizorul. Orice întârziere în acest calendar e împotriva interesului public”, a scris Nuțu.

Guvernul, neinteresat de crearea de locuri de muncă

Ministrul de Finanțe, Ioana Petrescu, a șocat, marți, afirmând că nu crede că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. „Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă și încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru”, a spus Ioana Petrescu. Ea a arătat că scutirea de impozit pe profitul reinvestit și reducerea CAS vor avea un efect benefic asupra creșterii locurilor de muncă. Potrivit lui Petrescu, prin serviciul public de ocupare au fost angajate, în primele șapte luni din 2014, 234.000 de persoane.

Recesiunea, dublată de prăbușirea investițiilor străine

Datele privind scăderea PIB-ului, timp de două semestre consecutive - ceea ce, tehnic, înseamnă că România este în recesiune - sunt confirmate și de alte informații proaste, venite de la Eurostat și BNR, dar ignorate de INS. Banca Națională a anunțat, la 12 septembrie, că „investițiile directe ale nerezidenților în România (date estimate) au totalizat 1 309 milioane euro (în scădere cu 13,8 % față de perioada ianuarie - iulie 2013)”.

Angajații, în scădere cu 3,1%

Tot în aceste zile, Eurostat a arătat că numărul angajaților din România a scăzut cu 3,1% în trimestrul doi al anului 2014, raportat la același semestru din 2013, această rată negativă fiind cea mai mare din statele europene. O contraperformanță a reușit și Cipru, dar numărul angajaților a scăzut în această țară cu doar 1,4%. Scăderea numărului angajaților români vine în contextul în care, în întreaga Uniune Europeană, s-a înregistrat o creștere de 0,7% a ratei de angajare. În plus, la 17 septembrie, Eurostat a anunțat și prăbușirea sectorului construcțiilor din România.

În iulie 2014, acest sector a scăzut cu 19,7%, față de luna similară a anului 2013. Și Portugalia și Slovacia au înregistrat scăderi, dar doar cu 8,8% și 6,1%. În schimb, în Slovenia, construcțiile au înregistrat o expansiune de 24,8%, iar în Spania s-a înregistrat un plus de 11,6%.

Fondurile UE, blocate

Potrivit ultimei raportări a Ministerului Fondurilor Europene, la 12 septembrie, România absorbise 36,61% din fondurile de coeziune. Practic, din februarie, România nu reușește să mai cheltuie banii primiți de la Bruxelles. În plus, lucrările la autostrăzile finanțate din Programul Operațional Transporturi merg încet și, de la o zi la alta, crește riscul ca ele să nu fie finalizate la 31 decembrie 2015, ceea ce presupune că România va trebui să returneze peste un miliard de euro.

Economia Europei nu se simte bine

La toate acestea se adaugă situaţia generală din Europa. Economia principalilor actori ai Europei, Germania, Franţa şi Italia nu traversează o perioadă fericită. Germania, după foarte mult timp, se confruntă cu o perioadă de stagnare, iar economia Franţei, cu toate electroşocurile aplicate rămâne inertă în continuare. 

Citeşte şi http://www.comisarul.ro/editorial/poveste-adevarata-cu-mircea-cosea_192363.html


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Der Spiegel / Iadul de după vindecare, mărturii. Prin ce pot trece tinerii după Covid și de ce se tem medicii c…

2 Să dea Dumnezeu ca acest om să nu aibă dreptate!

3 PSD, în pragul exploziei! Procurorii se pregătesc de reținerea „Rețelei Burci” / Cristian Burci, fugit acum în D…

4 Scandal de hărțuire sexuală la vârful PMP

5 Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie: E greu să porți mască? E mult mai greu intubat