Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici.×

Minţile sclipitoare ale României care schimbă economia lumii. De ce nu s-ar întoarce în ţară

Universitatea California - Berkeley, MIT (Massachusetts Institute of Technology), Universitatea Columbia, Oxford şi Universitatea din Chicago sunt instituţii de învăţământ din Top 10 Shanghai, clasamentul celor mai bune universităţi din lume. Aici, printre cei mai buni dintre cei mai buni profesori şi cercetători se regăsesc şi câţiva români geniali. Peste 30 dintre ei s-au întors, pentru câteva zile, acasă şi participă, până pe 22 august, la prima Conferinţă Ştiinţifică Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), eveniment organizat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj.  „Ţinta noastră a fost de a ne întâlni pentru a vedea ce se face pe cercetare în afară şi în România, de a ne cunoaşte şi de a colabora. Vrem să ajutăm instituţiile din România să atingă un nivel superior, credem că fără a consulta vârfurile cercetării în economie din afara ţării, nu putem progresa foarte mult”, a susţinut unul dintre organizatorii evenimentului, Sebastian Buhai (35 de ani), un clujean care este cercetător la Universitatea din Stockholm.  

Cercetătorii chinezi s-au întors acasă pentru că li s-a dat libertatea de a decide subiectele de cercetare şi independenţa de a-şi alege oamenii cu care lucrează. Aşa ar trebui să se întâmple şi în România. 

 

Sebastian Buhai

cercetător la Universitatea din Stockholm

În prima generaţie a Oxfordului Olandei

 

Sebastian a plecat să studieze în străinătate în 1998, după ce a terminat Liceul de Informatică din Cluj-Napoca. A făcut parte din prima generaţie a unui nou sistem de învăţământ din Olanda. „În acel an, Universitatea din Utrecht a înfiinţat un departament internaţional pe modelul marilor universităţi din SUA şi din Anglia, pe care l-au denumit «Oxfordul Olandei, Harvardul Europei». Au început o recrutare în toată lumea, de la Europa de Est până în Asia. Ofereau burse care includeau toate cheltuielile, dar au făcut o selecţie dură pentru a avea cei mai buni candidaţi. Acesta a fost începutul aventurii pentru mine”, povesteşte Sebastian. Tânărul i-a convins pe olandezi cu CV-ul, care cuprindea mai multe olimpiade naţionale la informatică şi de matematică, dar şi cu un eseu. 

 

Clujeanul a avut ocazia să experimenteze sisteme de învăţământ din Olanda (unde a făcut facultatea şi doctoratul), Danemarca şi SUA (unde a avut o bursă postdoctorală) şi, în final, Suedia (unde este cercetător). El şi-a concetrat cercetarea pe dinamica pieţei muncii. „Aşa cum poţi investi în acţiuni, la fel o firmă investeşte într-un muncitor. Daca intervine criza şi trebuie să dau pe cineva afară, am opţiunea să aştept pentru că eu am investit în omul acesta şi, dacă privesc pe termen  lung voi pierde din profitul potenţial. Am avut la dispoziţie  date despre toată forţa de muncă din Danemarca şi Portugalia pentru a testa aceste modele. Am putut vedea cum progresează din şcoală oamenii şi până la ultimul job”, a explicat clujeanul.  

 

Carte de vizită Sebastian Buhai

Sebastian Buhai (35 de ani) s-a născut la Cluj-Napoca şi a făcut Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din localitate.  Sebastian a terminat în 2001 facultatea din Utrecht (Olanda) având specializarea ştiinţe sociale (economie/drept/ştiinţe politice). Masteratul şi doctoratul le-a făcut tot în Olanda, la insitutul Tinbergen şi la Universitatea Erasmus, în Rotterdam şi Amsterdam (2008), având ca temă piaţa muncii. Între 2010 şi 2013 a obţinut o bursă postdoctorală „Marie Curie” din partea Comisiei Europene în cadrul căreia a studiat la Universitatea Aarhus (Danemarca) şi la Northwestern University (Chicago), avându-l ca îndrumător ştiinţific pe câştigatorul premiului Nobel în 2010, Dale Mortensen. Din 2013, este cercetător în cadrul Departmentului Economic la Universitatea din Stockholm (Suedia) din 2013. Nu este căsătorit. 

Carte de vizită Mihai Manea 

Mihai Manea (31 de ani) este originar din Galaţi unde a terminat colegiul „Vasile Alecsandri”. Fiul unui profesor de Matematică, el a excelat în aceste domeniul în România. A obţinut trei medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică (1999, 2000, 2001), trei medalii de aur la Olimpiada Balcanică de Matematică (1999, 2000, 2001), şase premii I la Olimpiada Naţională de Matemarică (1996–2001). În 2000, el a primit diploma de excelenţă din partea Preşedintelui României. În 2005, a terminat „Summa Cum Laude” la Universitatea Princeton (SUA), iar în 2009 şi-a dat doctoratul la Harvard. Din 2014, este unul dintre cei 30 de profesori din Departamentul de Economie al MIT (Massachusetts Institute of Technology), universitate aflată pe locul III în Top 500 Snaghai. Nu este căsătorit. 

Carte de vizită Nicolae Bogdan Gârleanu 

Nicolae Bogdan Gârleanu (40 de ani) este originar din Bucureşti, de unde a plecat în 1991, pe când era în clasa a XI-a la Liceul „Alexandru-Ioan Cuza” .El a obţinut o bursă de doi ani la un colegiu preuniversitar din Anglia - United World College of the Atlantic, fiind primul român care a studiat acolo. Apoi s-a mutat în SUA, unde în 1997 a terminat Summa Cum Laude Matematică la Universitatea din Pennsylvania. În 2002, şi-a luat doctoratul la Universitatea Stanford  în specialitatea Finanţe. Din 2011 este profesor plin la Universitatea California – Berkeley. Este căsătorit şi are trei copii.

Sebastian Buhai, cercetător la Universitatea din Stockholm

 

Prieten de suflet cu un „nobelist”

 

Sebastian Buhai îşi aduce aminte cu plăcere despre cei doi ani în care l-a avut ca îndrumător pe câştigatorul premiului Nobel în 2010, Dale Mortensen, în cadrul bursei postdoctorale „Marie Curie”, din partea Comisiei Europene. Sebastian a studiat la Universitatea Northwestern University (Chicago), unde Mortensen era profesor. „Am avut ocazia ca, timp de doi ani, îndrumătorul meu pentru această bursă să fie singurul câştigător de Nobel de la Northwestern, Dale Mortensen. L-am întâlnit la câteva conferinţe şi am discutat despre subiectul meu de cercetare, care i s-a părut foarte interesant. N-am reuşit să scriem împreună un articol, dar a fost mentorul meu timp de doi ani. La final, am ajuns să fim prieteni, să ne invităm cu familiile la masă”, a explicat clujeanul. El a fost impresionat de vasta cultură generală a americanului, cu origini daneze. „Puteam vorbi cu el despre vinuri, muzica clasică, rock. 

 

Niciodată nu zicea că ştie ceva despre un subiect, dar începând dicuţia obsevam ca ştiem mai multe decât mine. De exemplu, i-a vorbit despre pianistul Keith Jarrett, care-mi place foarte mult şi aşa am aflat că ştia toată discografia lui. Lumea zice despre câştigătorii de Nobel că ştiu doar ce cercetează, însă nu este deloc aşa”, povesteşte Sebastian. Întrebat în ce condiţii s-ar întoarce acasă cercetătorii români de top, clujeanul răspunde: „Dovada că există disponibiliate din partea lor este această conferinţă. Au venit foarte mulţi cercetători de top din toată lumea.

 

 Însă lucrurile trebuie făcute treptate. Prima fază ar fi să fie invitaţi să predea pentru perioade scurte cercetătorii români din străinătate. De exemplu, vara, cum este cazul acestei conferinţe, când nu au alte angajamente. Pentru a se întoarce de tot, este nevoie să li se dea independenţă pe modelul Chinei. Cercetătorii chinezi s-au întors acasă pentru că li s-a dat libertatea de a decide subiectele de cercetare şi independenţa de a-şi alege oamenii cu care lucrează. Aşa ar trebui să se întâmple şi în România”, a susţinut clujeanul. 

 

Geniul de la MIT predă Teoria Jocului

 

Mihai Manea (31 de ani) a fost pentru prima dată invitat să susţină o lucrare în România, zilele acestea, la Cluj. „Nu am fost invitat până acum în ţară, dar am susţinut conferinţe în 20 de alte state. M-au invitat, de exemplu, în Chile, Columbia, Canada, Anglia, Franţa, Olanda, Turcia, Korea, China şi toate universităţile de top din SUA. E păcat că doar azi am avut prima ocazie să-mi prezint cercetarea în România. Am dat talkuri şi la FMI şi Federal Reserve, Bank of Minneapolis, parte din Banca Centrală a Americii”, povesteşte Mihai. Fiul unui profesor de matematică, despre care spune că a avut cea mai mare influenţă pozitivă aspra carierie sale, alături de dascălul de matematică de la colegiul „V. Alecsadnri” din Galaţi, Vasile Popa, românul are numai cuvinte de laudă pentru educaţia primită în ţară. Nu i-a uitat nici pe profesorii Cezar Gaiu, Luminiţa Stoian şi Mihai Vasiliu. 

 

În liceu, Mihai a excelat la matematică, fiind de trei ori medaliat cu aur la olimpiada Internaţională, dar, la facultate, a ales economia. „Am urmat cusurile la Princeton (SUA), primind o bursă. Am frecventat un curs de Game Theory (Teoria Jocului – n.r.), care mi-a plăcut foarte mult, şi am decis să schimb matematica pe economie. Şi bine am făcut. Acum, predau Teoria Jocului la MIT şi fac ceea ce îmi place”, explică Mihai. 

 

Angajat la cererea "unei minţi sclipitoare"

 

Domeniul sună exotic pentru România, însă, în SUA, conceptul a apărut în 1950. „Cel care a iniţiat Teoria Jocului a fost John Nash, reprezentat în filmul «A beautiful mind» („O minte sclipitoare” - n.r.). Le-a luat mult timp economiştilor să înţeleagă despre ce e vorba, pentru că Nash a descoperit, în 1950, teoria şi abia în 1994 a primit premiul Nobel. Acum, în jumătate din cercetarea economică foloseşte termenul de Nash Equilibrium. Teoria Jocului se referă la studiul situaţiilor strategice potrivit căruia orice interacţiune  între oameni poate fi modelată ca un joc, fiecare participant având un număr de posiblităţi, opţiuni, strategii. Trebuie să aticipezi ceea ce ştiu şi ceea ce fac ceilaţi pentru a alege strategia optimă. Ideea e să înţelegi care sunt forţele economice care se aplică într-o situaţie”, detaliază românul. Mai mult, John Nash a crut să fie angajat ca asistent de cercetare. 

Tânărul de la MIT i-a avut ca îndrumători de doctorat pe economistul Alvin Roth, care, în 2012, a primit premiul Nobel pentru Economie, şi pe Drew Fudenberg. Primul articol în economie l-a scris în faculatate, foarte devreme pentru orice student, sub îndrumarea lui Eric Maskin, care a obtinut premiul Nobel mai tarziu, în 2007. 

Mihai a fost coleg la doctorat cu Ioana Petrescu, actualul ministru al Finanţelor. El spune că desemnarea ei în Guvern este un semnal pozitiv pentru cercetătorii români din străinătate. Cu toate acestea, Mihai Manea nu s-ar mai întoarce definitiv în România: „În ceea ce cercetez eu, mediul academic american este ideal. Sunt dispus oricand să vin să ajut cu sfaturi. Doar în momentul de faţă mediul academic american e greu de egalat. Ţi se pune totul la dispoziţie. La început a fost greu. Când am apărut la Princeton, toţi erau cu părinţii, cu rudele, care le-au adus canapele, televizoare şi calculatoate. Eu venisem cu o valiză în mare parte ocupată de o pernă şi aşternuturi. A fost într-adevăr greu la început. Dar am obţinut premiul pentru cel mai bun student din anul II pe întreaga universitate (nu numai în domeniile de economie), şi la fel şi pentru anul trei”. 

 

Sunt dispus oricând să vin să ajut cu sfaturi. Doar în momentul de faţă mediul academic american e greu de egalat. Ţi se pune totul la dispoziţie. La început a fost greu. Când am apărut la Princeton, toţi erau cu părinţii, cu rudele, care le-au adus canapele, televizoare şi calculatoate. Eu venisem cu o valiză în mare parte ocupată de o pernă şi aşternuturi. A fost într-adevăr greu la început.  

Mihai Manea, cercetător la MIT

"Ca şi cum ai căuta în întuneric" 

El face acum parte dintr-un corp profesoral de elită - circa 30 de persoane, care predau Economie la MIT, el fiind al doilea cel mai tânăr profesor din universitate. Printre colegii săi de la Departamentul de Economie se numără doi câştigatori de Nobel: Robert Solow şi Peter Diamond. Mihai spune că mai are o treaptă pentru a deveni profesor plin, perioadă în care trebuie să lucreze foarte multe. „De multe ori, stau la birou după miezul nopţii, dar asta e atmosfera la MIT în general, pentru majoritatea profesorilor. Mai am un an în care trebuie să produc suficientă cercetare cu impact, încât să fiu păstrat ca profesor plin. Aici contează cercetarea în principal. Modul în care predai nu e aşa de important. E foarte greu de controlat cercetarea, e ca şi cum ai căuta ceva în întuneric. Trebuie să-ţi vină inspiraţia. Sunt probleme la care am lucrat un an întreg, stau şi mă uit la ecuaţii şi câte două luni, iar progresul e foarte lent. Dar, de două-trei ori pe an, vine inspiraţia şi le rezolv, iar satisfacţia e pe măsură”, spune Mihai Manea. „Cred că această conferinţă e o idee extraordinară şi sper să devină o tradiţie în România. E important să continuăm colaborarea şi schimbul de idei între mediul de cercetare românesc şi cel internaţional. Am fost foarte impresionat de prezentarea domnului Mugur Isarescu. Mă bucur să constat ca Banca Naţionala e pe mâini foarte bune. Mai ales în contextul politic extrem de corupt din ţara noastră”, a conchis Manea.  

 

Visul american al lui Bogdan 

 

Bucureşteanul Nicolae Bogdan Gârleanu (40 de ani) este primul român care a ajuns la United World College of the Atlantic - o şcoală internaţională preuniversitară de doi ani din Anglia. „Eram în clasa a XI-a la Liceul «Al.I. Cuza» din Bucureşti, în 1991, când am obţinut o bursă în Anglia. Apoi, nu m-am uitat înapoi. Era un fel de şcoală internaţională, unde aveam colegi din 80 de ţări, care avea un ţel nobil, de  promovare a multiculturalismului, a toleranţei între culturi. Toate cheltuielile au fost asigurate”, povesteşte Bogdan. 

 

După absolvire s-a orientat spre SUA: „Era mirajul Americii, pe de o parte, şi, apoi, se puteau obţine mai uşor burse decât în Anglia”. După Universitatea din Pennsylvania, unde a studiat Matematica, a trecut la Economie, obţinând un doctorat în Finanţe la una dintre cele mai bune universităţi din lume, Stanford. Acest lucru şi articolele publicate l-au ajutat foarte mult să fie acceptat la Universitatea California Berkley - aflată pe locul 4 în Topul Shangahi -, unde este profesor plin din 2011. 

„Lucrez la un proiect legat de integrarea pieţelor financiare internaţionale. Cât investeşte o persoană din SUA, de exemplu, în acţiuni din alte ţări şi ce determină deciziile în acest sens”, explică specialistul. Întrebat dacă trăieşte visul american, Bogdan spune: „Visul american înseamnă să te naşti între cei mai săraci 10% şi să ai şansa să devii preşedinte sau milionar. Dacă te gândeşti la situaţia mea, ai putea spune că am plecat de la o bază destul de jos şi am ajuns în clasa de mijloc din SUA, chiar clasa superioară de mijloc aş putea spune”, explică tânărul. 

 

Cei din SUA cred că visul american e, totuşi, posibil. Dacă cineva poate să aibă succes, de ce să nu fiu el acela? Sunt mai întreprinzători. Şi instituţiile sunt mai permisive, există falimentul personal. Încerci o afacere şi, dacă nu reuşeşti, poţi începe de la zero.

Nicolae Bogdan Gârleanu

cercetător la Universitatea California Berkley 

 

Nu s-ar mai întoarce în ţară

 

Bogdan mai susţine că, în România, a avut parte de un sistem de educaţie care, chiar dacă nu era cel mai fericit pentru toţi elevii, era, totuşi, bun pentru persoanele dotate: „Dacă aveai şansa să te ţii de el, învăţai multe. Din aceste punct de vedere, n-am plecat chiar de jos. Probabil trăiesc visul american. N-o să fiu multimiliardar, să am iaht, dar nu pot să mă plâng. Am trei copiii, sunt căsătorit, soţia mea nu lucrează, trăiesc bine”, explică el. El crede că una dintre diferenţele dintre SUA şi Europa, inclusiv România, este faptul că americanii sunt mai optimişti. 

 

„Cei din SUA cred că visul american e, totuşi, posibil. Dacă cineva poate să aibă succes, de ce să nu fiu el acela? Sunt mai întreprinzători. Şi instituţiile sunt mai permisive, există falimentul personal. Încerci o afacere şi, dacă nu reuşeşti, poţi începe de la zero”, crede Gârleanu. Legat de România, el susţine că una dintre cele mai importante probleme este lipsa de  spirit civic. „Lumea face lucruri fără a se gândi la efectul negativ asupra celorlalţi. Vă dau un exemplu trivial. Te depăşeşte cineva şi apoi intră direct înaintea ta şi te forţează să frânezi. Mă gândeam că, după 25 de ani de libertate, se va schimba, dar nu mi se pare că s-a schimbat mentalitatea în acest sens. Nu vreau să fiu nedrept faţă de România, nu ştiu exact, nu am putut face o observaţie detaliată”, explică el. Bogdan, care este căsătorit în SUA, cu o japoneză, şi spune că nu s-ar mai întoarce definitiv în România: "Eu am plecat în 91, am trăit mai mult de jumătate din viaţă în SUA, iar soţia mea nu e româncă. Ar fi foarte complicat să mă întoarc definitiv. Oricând vin cu plăcere să împărtăşesc experienţa mea şi înţelegerea mea privind lumea academică. Oricum, dintre persoanele cu care am vorbit, tineri studenţi şi cercetători, nu am întâlnit pe cineva să vrea să se întoarcă. Condiţiile academice din SUA sunt greu de egalat. Cei care doresc să se întoarcă sunt scandinavii, care provin din culturi civice puternice, ei vor să aducă o contribuţie la dezvoltarea societăţii de unde au plecat. Ştiu doar despre un român, un matematician foarte cunoscut, care s-a întors în România. În rest, românii cu care am vorbit nu vor să se întoarcă". Bogdan crede ca sunt două condiţii care trebuie îndeplinite pentru ca oamenii valoroşi să se întoarcă: "Condiţii profesionale adecvate, abilitatea de a te ocupa de cercetare, pentru că atunci când intri în profesie, intri ca să cercetezi în principal. Trebuie să ai posibilitatea să participi la simpozioane, conferinţe şi să poţi cerceta. Şi, pe de altă parte e nevoie să ai o viaţa normală, nu mă gândesc să fii foarte bogat, dar să trăieşti într-o societate normală, să nu-ţi fie frică că te calcă cu maşina, că te atacă cineva pe stradă sau că te înşeală cineva. Condiţii de lucru acceptabile sunt mai uşor de obţinut, însă schimbarea societăţii este mai dificilă".    

 

Conferinţa geniilor, la Cluj

 

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” organizează, între 18 şi 22 august 2014, prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014). La eveniment au fost invitate să susţină lucrări circa 50 de persoane, dintre care majoritatea sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate. Astfel, cercetători români cu recunoaştere internaţională prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice. „Este prima dată în România când lucrează împreună două comunităţi, din diaspora şi cea din ţară. Încercăm să creăm o platformă de colaborare între cele două comunităţi, dar şi cu mediul privat şi cu organisme interesate de cercetare economică precum BNR”, a susţinut Sebastian Buhai, unul dintre organizatori. Pe lângă prezenţa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat o lucrare, la evenimentele conferinţei şi-au anunţat prezenţa Mihnea Costoiu,  Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, şi Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei. 

 

Citeşte şi

 

 


Trimite pe WhatsApp
loading...

Citește și:

populare
astăzi

1 REVOLTĂTOR! Dragnea a negociat direct cu Viktor Orban ce CEDĂRI va face în Transilvania pentru a-și trece legi…

2 Kovesi detonează NUCLEARA! DNA își ÎNCETEAZĂ activitatea!

3 Un articol EXCEPȚIONAL! Citește române! Și păstrează-l pentru februarie!

4 Liviu Avram / Câteva amendamente par scrise de Frații Cămătaru, Clanul Cordunenilor și aripa moderată din Clanu…

5 Procuroarea lui Dragnea, mesaj dramatic în miez de noapte!

recomandări

Te ia DNA: Constantin Boșcodeală

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tesla lansează primul SUV - Model X