Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

43 de amendamente la noul Cod Penal propuse de membrii Consiliul Superior al Magistraturii. Cer inclusiv creşterea limitei maxime de pedeapsă

Potrivit prevederilor actuale, limita maximă a pedepsei în cazul recunoaşterii vinovăţiei este de şapte ani de închisoare, iar cea minimă este amenda.

 

Surse din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat marţi, citate de Mediafax, că s-a propus creşterea la 15 ani a limitei maxime de pedeapsă, limita minimă rămânând amenda. Modificare aceasta ar contribui la rezolvarea mai rapidă a unor dosare penale, dar şi la evitarea cheltuielilor pe care le-ar presupune parcurgerea procedurilor în cameră preliminară şi la judecare.

 

Potrivit aceloraşi surse, CSM ar fi trimis Parlamentului şi un amendament privind completarea Codului Penal, respectiv introducerea unei circumstanţe agravante în cazul infracţiunilor de patrimoniu. Aceasta se referă la cazurile infracţiunilor cu consecinţe deosebit de grave (furt, tâlhărie) dacă limitele prevăzute sunt insuficiente, astfel încât judecătorul să poată majora pedeapsa cu jumătate.

 

Oficiali din CSM au precizat că, în prezent, nu se face diferenţa între un furt de 50 de lei şi unul de 50 de milioane de euro. Prin această circumstanţă agravantă, judecătorul în cauzele cu consecinţe deosebit de grave poate adăuga un spor substanţial.

 

Potrivit surselor citate, CSM a propus şi completarea articolului referitor la soluţiile de judecată date în apel. În actuala reglementare, dacă un inculpat a fost achitat în prima instanţă, iar în a doua instanţă (în apel) este condamnat, acesta poate fi condamnat fără să fie readministrate probele care au stat la baza achitării iniţiale.

 

CEDO: România a încălcat dispoziţiile unui proces echitabil

 

Membrii CSM au propus această soluţie întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dispoziţiile unui proces echitabil, pentru că atunci când instanţa de apel condamnă, nu readministrează probele care au stat la baza achitării în prima instanţă.

 

Astfel, articolul cu pricina ar putea avea următorul cuprins: „a) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi pronunţă o nouă hotărâre procedând potrivit regulilor referitoare la soluţionarea acţiunii penale şi a acţiunii civile la judecata în fond. Instanţa de apel readministrează declaraţiile pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare (...)”.

 

Un alt amendament transmis Parlamentului priveşte modificarea articolului referitor la măsurile preventive luate în cazul minorilor.

 

Legislaţia prevede că, în cazul în care instanţa de fond aplică minorului o măsură educativă, însă fără a preciza dacă aceasta este privativă sau neprivativă de libertate, trebuie să dispună şi punerea de îndată în libertate a minorului arestat preventiv, indiferent de gravitatea infracţiunii săvârşite.

 

Potrivit noului Cod Penal, minorului care a săvârşit o infracţiune nu i se mai poate aplica o pedeapsă, ci doar o măsură educativă. „În aceste condiţii, este evident că în reglementarea actuală a articolului nu mai poate fi menţinută, prin sentinţa dată în primă instanţă, măsura arestării preventive a inculpatului minor, indiferent de gravitatea infracţiunii săvârşite”, au spus sursele citate.

 

În cazul infracţiunii de omor, de exemplu, o astfel de reglementare poate avea consecinţe negative pentru buna desfăşurare a procesului penal, atât din perspectiva desfăşurării în sine a procedurii judiciare în calea de atac, cât mai ales din perspectiva reacţiei sociale negative pe care ar genera-o punerea în libertate a inculpatului, fără a exista probe concrete pentru o astfel de măsură, conform surselor citate.

 

O altă propunere care a fost transmisă Parlamentului pentru a completa legea penală se referă la situaţia în care un procuror ia o decizie de netrimitere în judecată a unei persoane, în cazul căreia judecătorul în materie de drepturi şi libertăţi a dispus deja o măsură provizorie.

 

Astfel, CSM a trimis spre completarea articolului un nou alineat care precizează că: „în cazul în care dispune o soluţie de netrimitere în judecată, procurorul sesizează judecătorul de cameră preliminară pentru confirmarea ori, după caz, înlocuirea sau încetarea măsurii. Acesta, în camera de consiliu, cu participarea procurorului, ascultă, dacă este posibil, persoana supusă măsurii provizorii, în prezenţa avocatului său, şi, după efectuarea unei expertize medico-legale, se pronunţă prin încheiere motivată. Împotriva încheierii se poate formula contestaţie, în termen de trei zile de la pronunţare, care se soluţionează de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate, fără participarea procurorului şi a persoanei supuse măsurii provizorii”.

 

Amendamentele ar putea clarifica noile Coduri

 

Sursele citate au precizat că cele 43 de amendamente transmise Parlamentului ar aduce clarificări noilor Codurile Penale, intrate în vigoare la 1 februarie. CSM a consultat în acest sens reprezentanţii parchetelor şi instanţelor, după primele două luni de la implementarea noilor coduri.

 

Parlamentul ar urma să ia în discuţie aceste modificări şi completări imediat după sărbătorile de Paşte, potrivit unor surse din CSM.

 

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

 

 

Peste 20 de escroci specializaţi în înşelăciuni prin metoda "accidentul" au scăpat de urmărire penală după ce s-au folosit de noile prevederi ale Codului penal şi s-au împăcat cu victimele, cărora le-au dat înapoi banii, au declarat surse din Poliţie.

Noul Cod penal, mană cerească pentru sute de infractori

Noua lege în materie de procedură penală a adus avantaje nu doar politicienilor şi oamenilor de afaceri vizaţi în dosarele grele instrumentate de procurori, ci şi persoanelor care se aflau deja după gratii. Peste 200 de deţinuţi au părăsit deja închisorile. Şi ăsta e doar începutul.

Codul de Procedură Penală a fost modificat doar tehnic prin OUG. Nu a fost luată în vedere propunerea privind interceptările 

Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că în şedinţa de Guvern de astăzi vor introduce prin ordonanţă de urgenţă propunerile făcute de CSM, Ministerul Public şi Înalta Curte, legate de „bucătăria internă“ a acestor instituţii“, iar restul recomandărilor se vor regăsi într-un proiect de lege.

Greblă, actual judecător al CCR, printre responsabilii cu amendarea Codului de procedură penală. Care este explicaţia iniţiatorilor

Fostul senator PSD, actual judecător CCR, Toni Greblă şi deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminată din Codul de procedură penală posibilitatea interceptării tehnice a suspecţilor. Marton Arpad susţine că este în continuare  împotriva interceptărilor şi consideră justificate actualele prevederi ale CPP.

Totul despre noul Cod Penal

Începând cu 1 februarie, persoanele judecate în dosare penale vor putea ataca o singură dată o decizie a instanţei, iar pedepsele pentru faptele de corupţie se vor reduce, ceea ce va aduce automat şi diminuarea perioadei de prescriere. În plus, interceptările se vor putea efectua doar după ce s-a început urmărirea penală. Noul Cod Penal aduce şi termenul de arest la domiciliu, dar şi cel de eutanasie.

 

 

Sursa: adevarul.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 BREAKING Adversarii lui Kovesi au reușit să convingă Bruxellesul: Ea este cea mai bună alegere pentru șefia Pa…

2 ALERTĂ Ce au hotărât „cele 5 fete bune” care-l judecă pe Dragnea. Procesul va dura foarte puțin! Moment-CHEIE …

3 ALERTĂ Liviu Avram, mesaj în miez de noapte pentru Dăncilă: „Cât de vakă poți să fii?”

4 EXCEPȚIONAL! Lovitură MORTALĂ pentru PSD! Acest articol despre Kovesi a apărut într-un ziar din țara care va g…

5 ALARMĂ! Procurorii trec de astăzi în subordinea PSD! Președintele, ELIMINAT TOTAL! Ordonanța anunțată de presă…

recomandări

Te ia DNA: Radu Mazăre

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tesla lansează primul SUV - Model X