Printr-un mesaj dubios, rușii îi transmit din Luxemburg lui Mircea Geoană că nu l-au uitat
După ce s-a aflat o lungă perioadă în umbră, Mircea Geoană, candidat la președinție în 2024, a fost scos la lumină de un articol publicat de Luxembourg Herald, un site online dubios din micul și bogat stat european, intitulat: “Câinele de companie al NATO, căzut în disgrație – Fostul ministru român Mircea Geoană, prins într-o rețea de bani ai rușilor și legături cu Kremlinul”.
“Imaginea atent cultivată a lui Mircea Geoană – diplomatul elegant și transatlantic care până de curând a ocupat funcția de secretar general-adjunct al NATO – a fost distrusă de o anchetă internațională devastatoare”, se arată în articolul, care pare a fi mai mult un atac la persoană decât un text care aduce informații noi, scrie spotmedia.ro .
“Concluziile anchetei nu dezvăluie un om de stat, ci un om a cărui mașinărie politică din România este impregnată de legături dubioase cu ruși asociați cu armata și oligarhii. Când a fost confruntat cu faptele, Geoană nu a oferit explicații; a căzut într-o criză paranoică, plină de teorii conspiraționiste, care i-a făcut chiar și pe jurnaliștii experimentați să pună la îndoială aptitudinile sale mentale pentru președinție”, se mai arată în misteriosul articol luxemburghez.
Povestea despre Mircea Geoană a fost publicată joi, 26 martie 2026, dar face referire la investigații realizate de o rețea de jurnaliști internaționali despre rețelele de influență ale Rusiei în Europa, publicate pe parcursul anului 2024.
Investigația despre legăturile lui Geoană cu Rusia a fost realizată de Matei Roșca (reporter.london), Martin Laine (Delfi, Estonia), Dossier Center, Iurie Sănduța (RISE Moldova), Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase, Cristian Andrei Leonte, Biro Attila ( context.ro , România).
“Un coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este partener de afaceri cu un propagandist rus care a fost în Crimeea de cel puțin 10 ori după anexarea ilegală din 2014… Rareș Mănescu, fostul primar al Sectorului 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania lui Geoană pe când acesta era încă adjunct la NATO.
Ancheta jurnalistică arată o serie de ramificații care duc chiar și la un mercenar care a luptat în Donbas de partea rușilor”, se precizează în intro-ul investigației de presă publicată în România în data de 1 octombrie 2024, cu 7 săptămâni înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu și, apoi, anulate, în urma unei decizii a Curții Constituționale.
Rușii se întorc împotriva lui Geoană
La vremea respectivă, Mircea Geoană a făcut mare caz de articolele publicate despre legăturile lui cu Kremlinul, l-a amenințat pe jurnalistul Biro Attila, acuzându-l de implicarea într-o tentativă de asasinare a unui oficial din Bulgaria, fără a aduce nicio probă.
La asta face referire și articolul luxemburghez când vorbește de “criză paranoidă” și “teorii conspiraționiste” ale fostului candidat la președinție.
Dar de ce a apărut un articol despre Mircea Geoană și legăturile lui cu Rusia, acum, la doi ani de la prima publicare a investigațiilor pe site-ul context.ro ?
De fapt, articolul arată ca un reminder, o aducere aminte, pentru un anumit public că fostul oficial român a avut legături cu Rusia.
Problema e că site-ul Luxembourg Herald, în sine, pare a fi și el un site rusesc realizat cu scopul de a influența publicul european.
A intrat în atenția platformei europene de luptă împotriva dezinformării în anul 2017, când a fost la originea unei campanii antiucrainene lansată de Kremlin.
Un semnal din zone întunecate
La o atentă cercetare, se observă că articolul despre Mircea Geoană se referă la o poveste veche de doi ani, readusă la lumină fără nicio informație nouă și fără niciun context.
Apoi, articolele din publicația respectivă nu sunt semnate, iar singurul contact cu redacția se face printr-o adresă de Gmail, ceva neobișnuit pentru o publicație online care se vrea credibilă.
Mai mult, identitatea proprietarului e ascunsă, site-ul fiind operat de o companie anonimă.
Conținutul publicației, la o analiză atentă, e o combinație de știri despre Luxemburg cu investigații dubioase despre oligarhi est-europeni și ucraineni, articole de opinie fără semnătură și conținut care pare scris la comandă împotriva unor persoane specifice.
Apariția articolului despre Mircea Geoană în așa-zisa publicație luxemburgheză indică mai degrabă un semnal venit din zonele întunecate ale spionajului rusesc, un nou mesaj că Moscova nu iartă și nu uită.
O nouă ocazie
La începutul anului 2024, Mircea Geoană era răsfățatul sondajelor de opinie, candidatul perfect pentru președinția României, cel care reușise să capteze mintea, banii și sufletul celor mai influente persoane din România - de la oameni de afaceri până la o mare parte a elitei intelectuale.
Toate legăturile sale dubioase cu Sorin Ovidiu Vântu, cu Cozmin Gușă, doi propagandiști ai lui Putin în România, cele două călătorii la Moscova din timpul campaniei electorale din 2009, fuseseră date uitării.
Cum puteai să contești occidentalismul lui Mircea Geoană, care a deținut funcția de secretar general-adjunct al NATO în perioada 2019-2024?
Unde puteai găsi un candidat mai pro-occidental sau pro-american pentru a deveni președintele României?
Așa gândeau și păpușarii de la Kremlin care l-au promovat și susținut pe Mircea Geoană vreme de trei decenii. Pentru ei era candidatul perfect. După Ion Iliescu, un alt om politic crescut, educat și susținut de Kremlin, aveau din nou ocazia să impună la Palatul Cotroceni pe unul de-al lor. Dar undeva pe parcursul anului 2024 s-a întâmplat ceva, iar Kremlinul s-a simțit trădat de Mircea Geoană.
CULOARELE SPIONAJULUI ESTIC. În data de 18 ianuarie 1990, generalul Mihai Caraman, spion KGB, este reactivat de Ion Iliescu, care-l numește adjunct al generalului Nicolae Militaru, un alt spion rus, de data asta GRU, devenind și director al Centrului de Informații Externe, care se transformă în SIE (Serviciul de Informații Externe), în decembrie 1990. Caraman rămâne șef al spionajului românesc până la data de 9 aprilie 1992, fiind schimbat abia după 8 luni de la prăbușirea Uniunii Sovietice. În data de 1 martie 1990, Mircea Geoană este angajat în Ministerul de Externe al României, în poziția de secretar III, conform propriilor sale declarații Situație complicată la Palatul Cotroceni
În iunie 2019, la Osaka, în Japonia, a avut loc o întâlnire importantă între Donald Trump și Vladimir Putin, în cadrul summitului G20.
A fost prima întâlnire dintre cei doi după ce Robert Mueller, decedat de curând, a publicat raportul de investigație cerut de Congresul SUA despre implicarea Kremlinului în alegerile americane din 2016.
Cu ocazia acelei întâlniri au existat multe îngrijorări legate de faptul că Donald Trump ar putea să recunoască peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, minând autoritatea NATO.
“…comportamentul său este un semnal profund tulburător că președintele Trump este mai loial lui Putin decât aliaților săi din NATO…”, a declarat Nancy Pelosi, lidera democraților din Camera Reprezentanților, de la acea vreme.
La trei luni de la întâlnirea dintre Trump și Putin, Mircea Geoană ajunge secretar general-adjunct al NATO.
Trebuie precizat faptul că președintele Klaus Iohannis a făcut nominalizarea, dar n-a explicat niciodată modalitatea prin care a ajuns la numele lui Mircea Geoană.
Privind în urmă, cu toate informațiile care au apărut după anularea alegerilor din decembrie 2024 și dovezile că în cadrul administrației prezidențiale au lucrat persoane conectate la rețelele de influență ale Rusiei , propunerea ca Mircea Geoană să ajungă la NATO putea sosi la Klaus Iohannis și pe canalele pro-ruse din Palatul Cotroceni.
În mod contrar, dacă astfel de semnale ar fi venit din SUA, tot pe canale controlate de ruși, era la fel de greu pentru România să refuze o astfel de oportunitate, chiar dacă arăta dubios.
Toți banii pe Călin Georgescu
Cert e că relația dintre Kremlin și Mircea Geoană s-a deteriorat grav în 2024.
De altfel, fostul oficial român amână surprinzător de mult să demisioneze din poziția de conducere de la NATO, plecând de acolo doar cu câteva săptămâni înainte de alegeri.
PREFERATUL RUSIEI. Călin Georgescu a fost ales de Kremlin ca favorit pentru președinția României după ce a fost compromisă candidatura lui Mircea Geoană. Povestea de dragoste dintre Rusia și Georgescu continuă spre iritarea autorităților române - Sursa foto: You Tube/ Captură video În decurs de câteva zile, începând cu sfârșitul lunii iulie, 2024, candidatura lui Mircea Geoană la președinția României e compromisă prin două episoade distincte:
- O coroană falsă de flori, semnată Mircea și Mihaela Geoană, depusă la înmormânatarea spionului KGB Mihai Caraman;
- Participarea la o petrecere alături de cunoscuți agenți de influență ai Kremlinului la București;
Cele două episoade au adus din nou în atenția publicului vechile legături ale lui Mircea Geoană cu Rusia, dar și faptul că se asociază ușor cu persoane controversate, indicând o mare vulnerabilitate a acestuia în situația în care ar fi ajuns președinte.
Despre complicatul și fascinantul caz al candidaturii lui Mircea Geoană mai sunt multe de spus și de aflat, pentru că atunci, în vara anului 2024, după scoaterea din cursă a acestuia, undeva pe coridoarele Kremlinului s-a decis să se pună toți banii pe Călin Georgescu.
