Bărăscu a cerut ajutorul unor deputați pentru mutarea ONPM la MJ, pentru evitarea controalelor (referat)

Fostul șef al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), Adrian Bărăscu, și alți membri ai grupării infracționale au elaborat un proiect legislativ privind mutarea ONPM în cadrul Ministerului Justiției (MJ), ca instituție autonomă, demersul fiind inițiat cu scopul evitării controalelor IGPR, pentru susținerea proiectului fiind solicitat ajutorul unor deputați, se arată în referatul DNA cu propunerea de arestare preventivă a lui Bărăscu și a altor șase inculpați.

Potrivit documentului citat, proiectul legislativ în cauză a fost inițiat pe fondul necesității de a asigura protecția și continuitatea grupului infracțional.

''Pe fondul necesității de a asigura protecția și continuitatea grupului, Bărăscu Adrian-Augustin, Pintilescu Cristian, Nanu Ion-Octavian, Popa Felicia-Violeta și Liță Andreea-Violeta au elaborat un proiect de lege, prin care ONPM să fie 'mutat' în cadrul Ministerului Justiției, ca instituție autonomă, (...) ('Ca la DNA'), în scopul evitării controalelor IGPR'', spun procurorii.

Potrivit acestora, pentru aducerea la îndeplinire a ''autonomiei'' instituției pe care o conducea, chestorul de poliție Adrian Bărăscu a contactat doi deputați, prin intermediul patronului unui restaurant, invitându-i la o masă pentru a obține promovarea proiectului de lege.

''În vederea susținerii proiectului de lege, Bărăscu Adrian-Augustin a organizat o nouă masă la restaurantul (...), finanțată din fonduri proprii, la care i-a invitat pe deputații (...) și (...), dar și pe omul de afaceri (...) (debitorul sumei de 5.000 euro împrumutate de la Bărăscu Adrian-Augustin, acesta fiind și patronul SC (...) SRL, una dintre firmele de casă ale ONPM-ului)'', se arată în referatul DNA.

Conform documentului, înțelesul noțiunii de ''autonomie'' în concepția autorilor proiectului legislativ a vizat întărirea posibilității de a frauda fondurile pentru protecția martorilor, fără nicio posibilitate de control, cu excepția acelui audit formal, în care cei auditați ''își asumă răspunderea'' cu privire la realitatea cheltuielilor.

De asemenea, proiectul prevedea că, în cazul excluderii din Program a martorilor ca urmare a unei culpe proprii, stabilită tot de funcționarii ONPM, aceștia erau obligați să achite cheltuielile efectuate pentru asigurarea protecției, prevederea fiind inclusă pentru a stopa eventuale reclamații ale martorilor.

''Nu în ultimul rând, 'proiectul' a mai lămurit o problemă care l-a deranjat pe chestorul de poliție Bărăscu Adrian-Augustin, reglementând ca măsura includerii în Program să nu mai fie luată prin ordonanța procurorului sau încheierea instanței de judecată, ci de el însuși, 'la propunerea judecătorului și procurorului', se mai precizează în referatul procurorilor.

Anchetatorii notează că depistarea activității infracționale a grupării lui Adrian Bărăscu a devenit ''aproape imposibilă'', pe fondul respectării secretului profesional, întrucât, pe baza unui cerc vicios, cei care au sesizat încălcarea legii nu au putut invoca elementele concrete care intrau în conținutul infracțiunilor sesizate, iar, pe de altă parte, organele de control și de audit nu au avut acces decât la evidențe formale, în care au putut verifica doar faptul că datele contabile erau bine întocmite, sub aspectul sumelor totalizate la fiecare capitol.

''În concret, Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director al ONPM, s-a situat în centrul activității infracționale, asigurând coeziunea grupării, care a fost îndoctrinată succesiv, cu privire la imposibilitatea de exercitare a unui control real asupra 'FPM'-ului (fondul de protecție a martorilor), în condițiile în care șefii instituției sunt 'uniți', nefiind obligați să suporte condițiile vitrege ale celorlalte unități de poliție. (...) Acest mecanism de fraudare a bugetului alocat protecției martorilor a fost posibil numai pe fondul conivenței infracționale a inculpaților aflați în funcțiile de conducere a instituției, întrucât dacă un șef de serviciu ar fi făcut opoziție, actele de estimare a cheltuielilor viitoare nu ar mai fi putut fi supradimensionate, achizițiile frauduloase ar fi fost stopate și, probabil, activitatea infracțională ar fi fost devoalată'', mai spune DNA.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Der Spiegel / Iadul de după vindecare, mărturii. Prin ce pot trece tinerii după Covid și de ce se tem medicii c…

2 Să dea Dumnezeu ca acest om să nu aibă dreptate!

3 PSD, în pragul exploziei! Procurorii se pregătesc de reținerea „Rețelei Burci” / Cristian Burci, fugit acum în D…

4 Scandal de hărțuire sexuală la vârful PMP

5 Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie: E greu să porți mască? E mult mai greu intubat