Citiți și voi ce spune omul ăsta despre „salvatorul” Veștea
Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, îl acuză pe Adrian Veștea că, atât în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cât și ca ministru al Dezvoltării, a blocat proiectele pentru infrastructura din zona poligonului Cincu.
- Generalul în rezervă Dorin Toma a condus, între 2022 și 2025, Comandamentul NATO de la București care coordonează Grupul de Luptă de la Cincu. Anterior, el a fost șef adjunct al Forțelor Terestre Române, potrivit Monitorul Apărării și Securității .
„Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României”, a scris Dorin Toma, duminică, pe pagina sa de Facebook . Mesajul său vine după nominalizarea lui Adrian Veștea în funcția de premier.
„Managementul defectuos al CJ Brașov și al Ministerului Dezvoltării”
El afirmă că, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-a condus între 2022 și 2025, cât și pentru contingentele aliate, în special cele din Franța, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu „s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării”. Potrivit fostului comandant, ambele instituții au fost conduse atunci de Adrian Veștea.
Generalul spune că proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila, aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL, „a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice.”
„Ore bune de întârziere la fiecare transport”
„În tot acest timp, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO. Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport”, spune Dorin Toma.
El mai spune că tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice.
Fostul comandant amintește că militarii români și cei ai NATO au utilizat ani de zile un traseu improvizat pe un drum comunal parțial asfaltat, care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă. „Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe.”
În toată această perioadă, spune rezervistul, drumul județean DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru convoaiele grele, fiind afectat de eroziune și instabilitatea versanților. Cu toate acestea, adaugă el, „s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice. De asemenea, noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu are prevăzut un nod de legătură în zonă care să asigure deplasarea rapidă a trupelor.”
Dorin Toma spune că ambasadorii a trei țări au intervenit să se repare infrastructura
Pentru pregătirea exercițiilor DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, Ministerul Apărării Naționale a trimis timp de zece luni scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile de amenajare a unor drumuri și podețe, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare.
Dorin Toma mai acuză că situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au intervenit oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri tactice.
Generalul afirmă că a intervenit și pentru proiectul de apă și canalizare din zonă, la care urma să se conecteze baza militară, după ce primarul localității i-a solicitat sprijinul pentru aprobarea județeană.
Cu toate acestea, proiectul a rămas blocat în proceduri birocratice, iar „Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului”.
Dorin Toma afirmă că, deși se promite construirea de infrastructură secundară pentru mobilitatea militară, faptele arată că se face prea puțin, iar aliații își asigură singuri resursele. El mai spune că, prin lipsa de interes a persoanelor care au avut autoritatea și fondurile necesare, „autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”.
