Omul de afaceri Gheorghe Stelian, vizat în dosarul Alinei Bica şi în dosarul Microsoft, a venit, marţi seară, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), unde a fost audiată Elena Udrea. La sediul DNA a ajuns, de asemenea şi Alexandru Faur. Stelian nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul DNA. Este posibil ca între cei trei, Udrea, STELU şi Faur să aibă loc o confruntare.

Gheorghe Stelian este acuzat, în dosarul Alinei Bica, de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

 În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit, de la Stelian, suma totală de 16 milioane de euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, printre care cel pentru terenul de peste 13 hectare din Capitală.

Totodată, Stelian, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoş de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În ceea ce priveşte acuzaţiile din dosarul Microsoft, anchetatorii spun că, în 2009, Dorin Cocoş, în baza unei înţelegeri cu Gheorghe Ştefan şi cu Gabriel Sandu, ar fi pretins de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu nouă milioane de euro pentru el, 3.996.360 de euro pentru Ştefan şi 2,7 milioane de euro pentru Sandu. Banii ar fi fost ceruţi de Dorin Cocoş pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern şi, respectiv, din Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul de Finanţe, pentru a asigura firmelor susţinute de Florică adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009. Cocoş ar fi primit de la Florică, prin intermediul lui Pescariu, suma de nouă milioane de dolari.

Anchetatorii susţin şi că din verificarea extraselor de cont rezultă că, în mai 2012, Dinu Pescariu a efectuat o plată în sumă de 2,5 milioane de euro către Gheorghe Stelian, persoană implicată în proiecte imobiliare împreună cu Dorin Cocoş.

"În cursul anului 2010, o persoană din anturajul lui Gheorghe Stelian a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena Gabriel la BRD-Group Societe Generale SA", au mai arătat procurorii.

 În 2007, Elena Udrea a împrumutat 3,3 milioane de euro de la BRD pentru achiziţionarea unui teren de 6.000 mp pe malul lacului Griviţa, declarând că intenţionează să construiască locuinţe pe care ulterior să le vândă. Creditul, scadent în 2009, nu a fost achitat de Elena Udrea nici la termen, nici în 2010. “Nu pot să dorm noaptea şi vă spun de ce nu pot să dorm: pentru că eu trebuie să achit acest credit până la sfârşitul acestui an“, declara fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului în iunie 2010, într-un interviu acordat Hotnews.

În septembrie 2010 însă, un tânăr generos i-a redat liniştea nocturnă doamnei Udrea. În baza unui contract de novaţie, Alexandru Faur a preluat creditul de la BRD şi terenul din strada Neajlovului. Numai că terenul care în 2007 fusese cumpărat de Elena Udrea cu 3 milioane de euro în septembrie 2010 nu mai valora decât 1,2 milioane de euro. Ziariştii de la "Capital" au probat, cu o tranzacţie efectuată în aceeaşi perioadă, cu un teren similar celui deţinut de fostul ministru, că preţul actual al metrului pătrat era de doar 200 de euro, nu de 550 de euro cât a plătit Alexandru Faur.

De ce tânărul Faur îi oferea doamnei ministru în funcţie un “cadou“ de două milioane de euro a rămas o întrebare fără răspuns atât din partea Elenei Udrea.

 Alexandru Faur nu este un megaom de afaceri. Nu este un miliardar excentric. Este un simplu angajat întru-un magazin de pe Calea Victoriei. Veniturile sale sunt mai mult decât modeste. Începând cu anul 2000, Alexandru Faur nu a declarat Fiscului venituri mai mari de 1.000 de lei lunar. Sunt ani în care Alexandru Faur nu a declarat nimic (2007 şi 2009). De asemenea, firma pe care acesta o deţine, Faur Finance & Consulting SRL, înregistrează pierderi de la înfiinţare până în prezent, 2010 încheindu-l cu un minus de 181.448 lei.

Distribuie Distribuie Comentarii