UPDATE 9.00: Patronul grupului, Augustin Oancea, participă la percheziții după ce a solicitat acest lucru, au declarat pentru G4Media surse oficiale.

UPDATE 8.50: Perchezițiile au fost confirmate printr-un comunicat al Parchetului General (vezi comunicatul la finalul articolului).

Articol inițial: Parchetul General și Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR fac percheziții la această oră la firmele din grupul Tinmar, unul dintre cei mai mari traderi de energie, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, potrivit surse judiciare, relatează g4media.ro .

Sunt percheziții la 4 firme din cadrul grupului Tinmar: Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall și la administratorii acestor firme.

Acuzațiile sunt de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare a bani.

Firmele din grupul Tinmar sunt acuzate că tranzacționau energie între ele ca să îi crească artificial prețul și să deconteze mai mult de la stat în cadrul schemei de plafonare-compensare.

Cine e Augustin Oancea, omul care controlează grupul Tinmar

În 2024, se situa pe locul 21 în topul Forbes 500 cei mai bogați români cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).

În februarie 2024, ANRE a aplicat o amendă record de peste 200 de milioane de euro pentru 4 traderi de energie care au avut profituri record în contextul crizei energetice, printre care grupul Tinmar. Furnizorii au contestat în instanță amenzile.

Grupul Tinmar, abonat la contracte cu statul

În aprilie acest an, Eye Mall, firmă din cadrul grupului, și-a adjudecat un contractul de aproape 13 milioane de euro pentru furnizarea energiei electrice necesare alimentării sistemului de iluminat public al Capitalei pe o perioadă de un an, informa profit.ro.

Potrivit SEAP (platforma de achiziții publice), în 2023, Tinmar a câștigat un contract acord cadru (de tip abonament) în valoare de peste 4 milioane de euro pentru furnizarea de energie electrică către Ministerul de Finanțe pentru o perioadă de 2 ani.

În 2023, Tinmar a semnat un acord cadru chiar cu ANAF pentru furnizarea de energie electrică timp de 1 an. Valoarea maximă: peste 1,8 miloane de euro.

În decembrie 2024, Tinmar și-a adjudecat prin licitație deschisă un contract de peste 7 milioane de euro cu STB pentru o perioadă de 6 luni.

În aprilie 2024, Tinmar a câștigat un contract acord-cadru (de tip abonament) cu Agenția de Îmbunătățiri Funciare cu o valoare maximă uriașă de aproape 44 de milioane de euro pentru furnizarea de energie electrica ”pentru locurile de consum aparținând ANIF” pe o perioadă de un an.

Tot în aprilie 2024, Tinmar Energy a semnat un acord cadru cu valoare maximă de peste 10 milioane de euro pentru ”furnizarea de energie electrică Societății Naționale de Radiocomunicaţii S.A.” pe o perioadă de 1 an.

În mai 2024, Tinmar Energy a semnat cu Metrorex un contract în valoare de aproape 24 milioane de euro pentru furnizarea de energie electrică timp de un an.

• Comunicatul Parchetului General:

În cursul zilei de astăzi, 6 noiembrie 2025, în cadrul „Operațiunii Jupiter 4”, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, efectuează 8 percheziții domiciliare pe raza municipiului București, la sediile sociale aparținând unui număr de 4 societăți comerciale având ca obiect de activitate comercializarea și furnizarea energiei electrice, precum și la locuințele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „spălare a banilor”. Efectuarea perchezițiilor domiciliare are ca scop descoperirea şi strângerea probelor cu privire la săvârșirea acestor infracţiuni.

În fapt, se reține că în perioada aprilie – august 2022, societățile din grupul X au desfășurat o serie de operațiuni pe piața energiei electrice care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat între societățile din cadrul grupului.

Persoanele juridice implicate au fost T.E. (Tinmar Energy – n.r.) S.A., E.M. (Eye Mall – n.r.) S.R.L., S. (Solprim – n.r.) S.R.L. și L.E. (Lord Energy – n.r.) S.R.L., fiecare având un rol specific în circuitul de tranzacții.

Obiectivul principal al acestor operațiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de O.U.G. nr. 27/2022. Astfel, E. M. S.R.L. a solicitat decontări pentru lunile mai– august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei, iar S. S.R.L. de 295.354.585 lei.

Exemplificăm schema de compensare aplicabilă cu privire la decontul lunar depus de una dintre societăți:

• În luna august 2022, prețul mediu de referință de achiziție al energiei electrice al acestei societății a fost de 2.479,68 lei/MWh.
• În această lună, societatea a furnizat pentru clienții non-casnici o cantitate de 72.269,50 MWh, rezultând un cost total de achiziție de 179.204.961,61 lei, iar dacă se ține cont de un cost cu dezechilibru maximal de 5%, costul maximal de achiziție poate fi considerat – 188.165.209,69 lei.
• Din prețul mediu facturat de 1.685,43 lei/MWh, dacă se scad 488,55 lei/MWh (suma maximală a elementelor: 1. Componenta de furnizare, 2. Tarif de transport, 3. Tarif servicii de sistem, 4. Tarif de distribuție, 5. T.V.A., 6. Accize, 7. Contribuție cogenerare și 8. Certificate verzi), rezultă un preț mediu pe componenta de achiziție de 1.196,88 lei/MWh, ceea ce înseamnă că din activitatea de furnizare pentru luna august 2022, societatea ar fi putut încasa o sumă minimală de 86.498.118,49 lei.
• Din costul de achiziție (cu dezechilibrele incluse) de 188.165.209,69 lei, dacă scădem suma minimală pe componenta de achiziție (din factură) de 86.498.118,49 lei, rezultă că suma maximală ce putea fi solicitată pentru a fi decontată ar fi fost de 101.667.091,20 lei.
• Rezultă că, în mecanismul de compensare a prețurilor la energie reglementat de O.U.G. nr. 27/2022, practicarea unui preț mediu de achiziție mărit pentru cantitatea de energie electrică livrată clienților, a determinat un cuantum mai mare al sumelor decontate de la bugetul de stat în cadrul acestui mecanism.

Pentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societățile au căutat să crească artificial prețul mediu de achiziție pe care îl raportau autorităților. Astfel, S.C. E. M. și S.C. S. au achiziționat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a fost vândută către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup.

În acest sens, X. E. și L. E. jucau rolul de intermediar, preluând energia la prețuri mai mari și revânzând-o mai departe către E. M. și S. contribuind la creșterea prețului mediu raportat.

Tranzacțiile s-au realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creșterea prețului mediu de achiziție pentru E. M. S.R.L. și S. S.R.L., în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.

În esență, energia circula între firmele grupului la prețuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporționat de mari față de costul real suportat.

Astfel, s-au creat scheme de tranzacționare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. și S. S.R.L. au vândut energie către T. E. S.A. la preț de 460 lei/MWh, iar T. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la prețuri între 800 și 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. și S. S.R.L. la prețuri între 933,45 și 3578,93 lei/MWh.

Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către X. E. S.A. la prețul de 439,68 lei/MWh, X. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ și influențând astfel prețul mediu de achiziție raportat în cererile de decontare către bugetul de stat.

Această „rotire” a energiei între societățile din cadrul grupului a permis E.M. și S. să raporteze un preț mediu de achiziție mult mai ridicat decât cel real de pe piață.

Creșterea prețului mediu de achiziție a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat.

S-a constatat, totodată, migrarea a 1.946 de locuri de consum de la X. E. S.A. către E.M. S.R.L. și S. S.R.L., astfel încât acestea să justifice necesitatea achiziționării unor cantități semnificative de energie electrică, creând totodată premisa creșterii valorii compensate de la buget, cu CLC-urile incluse la plafonare aproape duble în lunile iulie și august 2022.

Cantitățile totale achiziționate de E. M.S.R.L. au fost de 2.560 MWh în luna mai, 15.366 MWh în luna iunie, 47.401 MWh în luna iulie și 62.656 MWh în august, cu preț mediu ponderat crescând de la 975,33 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh; pentru S. S.R.L., cantitățile au fost de 1.107 MWh în luna mai, 40.756 MWh în iunie, 76.441 MWh în iulie și 89.502 MWh în luna august, cu preț mediu ponderat de la 972,52 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh.

Așadar, în paralel, societățile au crescut rapid portofoliul de clienți, preluând consumatori de la X. E. și raportând un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienților a fost strâns legată de mecanismul de compensare: cu cât erau mai mulți clienți și cu cât era mai mare prețul mediu de achiziție, cu atât suma compensată era mai mare.

Operațiunile desfășurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puțin 50% din necesarul portofoliului prin producție proprie sau contracte la termen, și nu de pe piețe spot. Prin acest mecanism, profitul grupului a fost maximizat în detrimentul bugetului de stat.

Această strategie a combinat coordonarea între societăți, creșterea artificială a portofoliului de clienți și utilizarea mecanismului de compensare pentru a genera câștiguri rapide.

În concluzie, activitatea grupului „X” între lunile aprilie și august 2022 reprezintă un exemplu de manipulare a pieței și a mecanismelor de compensare, prin tranzacții intragrup și creșterea artificială a prețului energiei, toate în scopul maximizării profiturilor pe seama bugetului de stat.