Guvernul a modificat, marți, printr-o Ordonanță de urgență, prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. "Intervenția noastră de astăzi este venită ca urmare a solicitării formulate de CSM—ministerul Public în special — stabilește o durată de 30 de zile pentru care poate fi dispusă această măsură a arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară și de judecată cu o durată maximă a măsurii de jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care s-a trimis în judecată, dar nu mai mult de cinci ani de zile. (...) În faza de urmărire penală durata acestei măsuri este de 180 de zile. Avem o distincție între faza de urmărire penală — durata măsurii de maximum 180 de zile și în faza de judecată de jumătate din maximul pedepsei, dar nu mai mult de cinci ani de zile", a afirmat ministrul Justiției Robert Cazanciuc.

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoțită de dosarul cauzei, cu cel puțin cinci zile înainte de expirarea duratei acesteia.

Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

Modificarea legislativă a fost necesară în regim de urgență și cu precădere întrucât în lipsa acesteia nu poate funcționa instituția arestului la domiciliu pentru faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță.

În data de 12 iunie 2015, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015, potrivit căreia s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 222 din Codul de procedură penală.

Astfel, Curtea constată că 'normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginală 'Durata arestului la domiciliu', prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de camera preliminară și de judecată în primă instanță, sunt neconstituționale, de vreme ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecință fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale vizate de conținutul acestei măsuri'.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii