Politologul român Greg Scărlătoiu a fost printre puținii care au intuit corect planurile lui Trump cu Rusia și a dat asigurări că America nu-și va abandona aliații. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Scărlătoiu anunță care vor fi următorii pași făcuți de Trump și anticipează că acesta ar putea primi Premiul Nobel în 2026.

Donald Trump ar fi meritat Premiul Nobel pentru Pace și l-ar putea obține în 2026, consideră politologul român Greg Scărlătoiu, fost consilier al liderului american în primul mandat al acestuia. Asta după ce comitetul Nobel din Norvegia a anunțat vineri, 10 octombrie, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2025, care i-a fost acordat Mariei Corina Machado.

„Trump categoric merita premiul Nobel pentru toate. A rezolvat câteva conflicte foarte dificile. Acesta este instinctul primordial al președintelui Trump. El vrea pace, nu-i place războiul. Spuneam că a rezolvat câteva conflicte complicate, mă refer la cel dintre Armenia și Azerbaijan. Și conflictul dintre Republica Democrată Congo și Rwanda l-a rezolvat, e un miracol. Apoi, Hamas și Israel par a fi în pragul rezolvării acestui conflict care durează de mai bine de 2 ani”, spune Greg Scărlătoiu.

Deși în 2025 nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, Donald Trump l-ar merita pe viitor, probabil chiar în 2026, consideră expertul. El amintește și că Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace, deși nu a făcut aproape nimic în acest sens, iar decizia a fost aparent una politică și ideologică.

De ce ar merita Donald Trump un Nobel

„Merită premiu Nobel pentru pace? Categoric. Dorește premiul Nobel pentru pace? Da, categoric. De ce? Eu zic, e o chestie un pic personală, pentru că Barak Obama l-a avut, împotriva multelor atacuri cu drone și conflictelor în care s-a angrenat, deci sigur că-l merită. Nu de data asta, cel puțin data viitoare o să vedem. Despre Trump pot spune că nu are instinctul unui om care vrea să inițieze conflicte, ci din contră, al unui om care vrea să le oprească”, mai spune el.

Pentru că și-a dorit să asigure pacea pentru Statele Unite ale Americii, în principal, dar și pentru ceilalți, Trump a avut abordări diferite cu unii dictatori. Astfel, el a încercat să aibă o relaţie rezonabilă chiar și cu Kim Jong Un și a negociat cu el, la fel ca și cu Vladimir Putin.

„Opinia personală a președintelui Trump pare să fie că are o relație personală bună cu Kim Jong-un. Așa o fi. Nu e nicio problemă cu chestia asta. Ceea ce spune președintele Trump este că dacă ai de-a face cu niște oameni foarte periculoși, trebuie să știi să stai de vorbă cu ei. Deci e o chestie de bun simț, categoric. Și chiar are niște rezultate, fără discuție. Noi nici nu prea știam multe despre Congo bunăoară și Rwanda, deși acolo mureau oamenii cu sutele și miile și zecile de mii. Deci sunt niște conflicte care au fost oprite totuși. E foarte important să ai un conducător, un lider al lumii libere care este interesat nu în a continua conflicte, nu în a porni noi conflicte, ci în a fi un pacificator. Și acesta este Donald Trump”, adaugă Greg Scărlătoiu.

Trump nu vrea să mai audă de „prietenul” Putin

În ce privește războiul din Ucraina, Trump a încercat și aici să mijlocească pacea, dar nu a avut suficientă înțelegere. Iar Vladimir Putin a fost cel care i-a înșelat încrederea , deși liderul de la Casa Albă i-a oferit o șansă să pună punct războiului.

„I-a oferit o șansă lui Putin, dar între timp situația s-a schimbat radical, drastic. America va continua să echipeze Ucraina, Europa va plăti probabil, iar acum au undă verde să opereze în interiorul Rusiei. Asta înseamnă o mare problemă pentru Rusia și o mare problemă internă pentru Vladimir Putin, fără discuție. Putin și oamenii săi pot să ne amenințe cu arme nucleare și alte chestii până la sfârșitul lumii, însă nu vor avea curajul să facă chestia asta”, consideră Scărlătoiu.

În opinia sa, Donald Trump a renunțat la a mai face pe mijlocitorul când a constatat că omologul său rus nu este sincer. Și fiindcă a refuzat oferta corectă făcută de Trump, Putin și-a compromis orice șansă de a arăta că poate fi rezonabil fie și în ceasul al 13-lea. De acum, Trump nu va face altceva decât să grăbească o cădere a lui Putin, care este, în viziunea lui Greg Scărlătoiu, mai apropiată decât s-ar putea crede.

„Personal, consider că regimul lui Putin este pe muchie și că a intrat deja în criză. Au trecut trei ani și jumătate de când a început războiul, iar rușii n-au fost în stare să-și atingă obiectivul. Orice regim dictatorial se poate prăbuși peste noapte. Și noaptea asta, dar și mâine noapte și peste doi ani, sigur”, susține Scărlătoiu.

„Trump face diferența între o relație personală și relația dintre cele două state. Deci, când Trump spune că este prieten cu Kim Jong-Un, nu înseamnă că va acorda Coreei de Nord statutul de putere nucleară. Când spune că are relație bună cu Vladimir Putin, nu înseamnă că îl va lăsa pe Putin să ocupe Ucraina și să facă ce vrea. Nu. Pur și simplu, punctul de vedere al președintelui Trump este că sunt niște lideri periculoși și e de preferat să ai o relație personală bună. Relația asta personală conduce undeva? Nu știu. Asta e tot ce spun”, mai adaugă expertul.

Trump e liderul cel mai aplecat spre negocieri

Spre deosebire de alți lideri occidentali, Donald Trump a ales să urmeze un anumit dialog cu Vladimir Putin, dar nu de dragul rusului, ci pentru a-l convinge să renunțe război, susține specialistul.

„Trump alege să fie civilizat și nu lansează insulte, nu lansează injurii la adresa acestor personaje, însă asta nu înseamnă că le face concesii. Absolut deloc. Vedeți ce s-a întâmplat în Iran. Vedeți ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu și peste tot, ce s-a întâmplat și în Ucraina acum. Deci, Trump glumește, el este un negociator. Este un mediator, un pacifist. Însă, în același timp, dacă nu este ascultat, nu are nicio problemă să recurgă la metode foarte dure”, spune Greg Scărlătoiu.

Următorul dosar pe care îl va deschide Trump este cel coreean, este de părere Greg Scărlătoiu. Deși nu are cele mai bune relații cu regimul de stânga din Coreea de Sud, Donald Trump nu-și va părăsi aliații.

„Sunt absolut convins, sunt 100% convins că din punctul de vedere al lui Trump, Coreea de Nord este o afacere care nu a fost încă închisă. Și veți vedea că va relua aceste convorbiri. Nu înseamnă că le va face concesii. Nu se va preda Coreea de Sud Coreei de Nord și nu se va preda și nu va preda pe nimeni. Există, e adevărat, unele probleme și cu Coreea de Sud, unde există un regim foarte de stânga, un regim care trage foarte tare pe stânga cu mari probleme. Însă, din punctul de vedere al lui Trump, el rămâne deschis spre Coreea de Sud. Trump a fost și va rămâne un tip foarte pragmatic. Tot timpul deschis discuțiilor, conversației, atâta timp cât vrei să stai de vorbă, să negociezi, e gata să negocieze. Dacă ești gata să pregătești o concluzie negociată a unui conflict, sigur e gata. Încă o dată vedem Hamas și Israel, o chestie incredibilă. Și rămâne să vedem ce se va întâmpla și în Coreea de Nord”, explică Scărlătoiu.

Ce urmează în raport cu Coreea de Nord

Negocierile cu Coreea de Nord vor fi și cele mai dificile, pentru că ambele tabere se situează pe poziții ireconciliabile.

„Nu văd cum ar putea să cadă la pace în viitorul apropiat. Nu există o zonă a înțelegerii posibile. Coreea de Nord solicită denuclearizarea totală a Peninsulei Coreea. Acest lucru ar însemna retragerea forțelor americane și practic demontarea alianței strategice dintre Coreea de Sud și America. Capacitățile nucleare ale Americii sunt mobile, sunt pe submarină și rachetă. Iar ce vrea America, ce vrea comunitatea internațională, e denuclearizarea totală, ireversibilă, verificabilă, a Coreei de Nord. Nu mai vrem arme nucleare. Însă nord-coreenii nu vor să-și abandoneze programul nuclear, pentru că privesc acest program nuclear drept o ultimă garanție privind supraviețuirea regimului”, punctează Scărlătoiu.

Expert în problemele ce țin de Coreea de Nord, Greg Scărlătoiu spune de unde ar putea totuși începe negocierile. Chiar dacă va fi greu de ajuns la acorduri, cele două părți - Statele Unite ale Americii și Coreea de Nord - ar putea reîncepe un dialog.

„Nu există terenul de mijloc unde te poți întâlni. Și asta e marea problemă. Sugestia mea, sigur că mă ocup de organizațiile pe drepturile omului pe Coreea de Nord, ar fi ca nord-coreenii să înceapă să se ocupe de drepturile omului un pic, să-și închidă lagărele de prizonieri politici. Ei au în anul 2025 lagăre de prizonieri politici exact așa cum aveam noi în anii 40-50, dar în secolul trecut. Dacă ar accepta asistență tehnică din partea comunității internaționale, dacă ar face ceva progres pe acest front al drepturilor omului, asta ar crea o atmosferă bună și în Congresul american și în alte părți și poate că am putea construi pornind de la această chestiune. Categoric, acest dosar coreean este de departe cel mai greu dosar”, încheie Greg Scărlătoiu.

Cine este Greg Scărlătoiu

Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu este CEO al Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (HRNK) din Washington, D.C. A fost consilierul administrației Trump, în primul mandat, pe probleme ce țin de Coreea de Nord. Este profesor la Universitatea de Studii Internaţionale Hankuk din Seul, precum și instructor și coordonator al clasei Peninsula Coreeană și Japonia la Institutul de Servicii Externe al Departamentului de Stat al SUA (FSI). Scărlătoiu este vicepreședinte al Consiliului Internațional pentru Studii Coreene (ICKS). Înainte de HRNK, el a activat în cadrul Institutului Economic Coreean (KEI) în Washington, D.C. Are mulți ani de de experiență în dezvoltarea internațională, pe proiecte finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare.

Timp de 15 ani, Scărlătoiu a scris și difuzat săptămânal emisiunea în coreeană „Scarlatoiu Column”, care s-a transmis de Radio Asia Liberă pentru Coreea de Nord. Expert în probleme coreene, Scărlătoiu este invitat frecvent la CNN, BBC, Al Jazeera, Vocea Americii, Radio Free Asia și alte organizații media. A publicat materiale de opinie în ziare precum The Washington Post și The New York Times. A publicat lucrări academice în volume produse de organizații precum Fundația Hanns Seidel, Institutul Asan pentru Studii Politice și Jurnalul Internațional de Studii Coreene.

Scărlătoiu a apărut ca martor expert la mai multe audieri ale Congresului american privind drepturile omului din Coreea de Nord. Expertul deține un Master of Arts în Drept și Diplomație de la Fletcher School (Universitatea Tufts) și un Master of Arts și Bachelor of Arts al Departamentului de Relații Internaționale al Universității Naționale din Seul. Are studii în securitate la titrata universitate americană MIT. În ianuarie 1999, el a primit titlul de „cetățean de onoare al oraşului Seul.” Vorbește fluent în limbile coreeană, engleză, franceză și română. Născut în România, unde a trăit în perioada regimului comunist, Scărlătoiu este şi cetățean american.