Marin Condescu reprezintă "un pericol concret pentru ordinea publică” - rechizitoriu

Marin Condescu reprezintă "un pericol concret pentru ordinea publică” - rechizitoriu

Marin Condescu, trimis în judecată pentru spălare de bani, înşelăciune şi delapidare, nu a obţinut venituri din funcţia de preşedinte al Pandurii Târgu Jiu, dar este, alături de fostul său adjunct Viorel Temelescu, "un pericol concret pentru ordinea publică”, potrivit rechizitoriului procurorilor.

Astfel, fostul preşedinte de la Pandurii "nu a obţinut venituri financiare în urma activităţii derulate la nivelul clubului sportiv”, conform declaraţiilor fiscale ale acestuia, aferente anilor 2009 - 2011. Precizarea din rechizitoriul înaintat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj Tribunalului Olt cu propunerea de arestare preventivă a lui Marin Condescu şi Viorel Temelescu este făcută în contextul în care procurorul de caz face referire la o cesiune de creanţă pe care Marin Condescu şi-a aprobat-o singur, în calitate de preşedinte al clubului, fără însă ca Pandurii să aibă către el o obligaţie certă şi exigibilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Contractul de cesiune de creanţe încheiat în anul 2011 între Condescu şi Pandurii a fost făcut pentru ca fostul preşedinte să poată obţine de la o bancă din Târgu Jiu un împrumut de 504.000 euro, bani care, ulterior, au fost introduşi în contabilitatea clubului. Contractul de cesiune de creanţe prevedea cedarea către Condescu a jumătate din drepturile de televizare pe care Pandurii le avea de încasat de la Liga Profesionistă de Fotbal, LFP comunicând anchetatorilor că drepturile de televizare acordate pentru Pandurii pentru ediţia de campionat 2011-2012 au fost de un milion de euro, plătibili în două tranşe.

Conform rechizitoriului întocmit de către procurori, Condescu a încheiat mai multe astfel de contracte de cesiune de creanţe între club şi persoana sa, "urmare a acţiunilor sale inculpatul beneficiind ilegal de peste 2.600.000 lei" din fondurile clubului Pandurii. Procurorul de caz susţine că suma reprezintă, în fapt, diferenţa dintre sumele virate efectiv de clubul de fotbal către conturile personale şi obligaţiile reale, stabilite prin contractele de împrumut sau comerciale stabilite în documentele contabile.

Condescu este acuzat că în perioada 2011 - 2013 a pus la punct circuite financiare care atestă în fals sprijinirea financiară a echipei de fotbal, acestea mascând "obţinerea ilicită a unor venituri materiale". Fostul preşedinte este acuzat că şi-a însuşit necuvenit fonduri în valoare de peste 1,5 milioane lei, prin plata în plus a unor sume mai mari decât cele cu care împrumuta clubul. La suma respectivă se adaugă peste un milion de lei transferaţi "sistematic" către o firmă controlată de Condescu prin intermediul unei concubine a sa, după cum precizează procurorul de caz în rechizitoriu.

De asemenea, Marin Condescu este acuzat că şi-ar fi însuşit 266.000 de euro pe care i-a folosit în actele contabile ale clubului pentru plata unei datorii din 2010 către fosta echipă Internaţional Curtea de Argeş. Plata a fost făcută în anul 2011 în condiţiile în care obligaţiile dintre cele două cluburi fuseseră stinse în anul 2010. În evidenţa contabilă a clubului Pandurii, suma de 266.000 euro nu se regăseşte în acte contabile, ci doar într-un proces-verbal încheiat în noiembrie 2011 din care rezultă stingerea datoriei, documentul fiind semnat de Condescu şi reprezentanţii clubului argeşean.

La dosar se regăsesc şi mai multe contracte de împrumut încheiate între Pandurii şi fostul preşedinte al clubului despre care se menţionează că "suma a fost restituită integral".

Conform rechizitoriului, în prezent Condescu are în derulare un credit ipotecar de 500.000 de euro, încheiat la 29 martie 2013 şi scadent la 29 martie 2015, acesta fiind neachitat până în prezent.

În acelaşi document se menţionează că, în mai 2011, Condescu a împrumutat clubul cu peste 3,5 milioane lei, în luna noiembrie a aceluiaşi an clubul restituind 3 milioane de lei, în contabilitate fiind înregistrată doar suma de aproape 2,5 milioane lei, diferenţa de 544.100 lei fiind însuşită "pe nedrept" de către inculpat. O parte din suma respectivă, 316.027 lei a fost înregistrată ca restituire a unui împrumut către firma Romriviera Grup, controlată de Condescu, iar restul de 228.073 lei a fost înregistrată şi justificată drept diferenţă de curs valutar, în condiţiile în care contractul de împrumut fusese realizat în lei, nu în valută.

Anchetatorii au descoperit şi că firma controlată de Condescu a achiziţionat patru autoturisme de lux, de tip Mercedes ML, trei fiind închiriate către Pandurii contra unei taxe lunare de 15.000 de euro, cea de-a patra maşină fiind oferită cu titlu de sponsorizare fostului preşedinte al echipei de fotbal. Achiziţionarea autoturismelor s-a făcut dintr-o plată de peste un milion de lei pe care Pandurii a făcut-o către Romriviera Grup SRL în condiţiile în care, susţine procurorul de caz, clubul nu avea nicio obligaţie financiară către firma respectivă, mare parte din sumă fiind folosită „discreţionar de către inculpatul Condescu Marin şi concubina acestuia”.

În rechizitoriul înaintat instanţei procurorul de caz demonstrează şi modul în care Condescu şi Temelescu ar fi falsificat trei contracte de cesiune de creanţe cu firma care asigura tichete de masă pentru mineri şi energeticieni. Documentele au fost falsificate cu ajutorul calculatoarelor şi a unei imprimante ce aparţine sindicatelor miniere pe care cei doi le conduceau în perioada în care au fost în fruntea echipei de fotbal.

Procurorul de caz solicită, pe aceste considerente, arestarea preventivă a celor doi inculpaţi, considerându-i un pericol public. Astfel, cei doi sunt prezentaţi ca fiind persoane cu notorietate la nivelul comunităţii, care s-au folosit de calităţile publice pe care le aveau în fruntea sindicatelor pentru a săvârşi infracţiunile reţinute în sarcina lor.

Condescu este acuzat că, pentru a ascunde faptele de care este acuzat, şi-a însuşit registrul de procese-verbale, ştampila şi alte documente ce aparţin clubului Pandurii, fără să le restituie până în prezent, acestea putând fi folosite pentru falsificarea unor înscrisuri prin contrafacere sau alterare.

"Faţă de modalitatea în care s-au comis faptele, natura relaţiilor sociale vizate, impun concluzia că lăsarea în libertate a inculpaţilor generează o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, probele de la dosar constituind probe certe în acest sens. (…) În concret, lăsarea în libertate a inculpaţilor poate crea riscul exercitării presiunii asupra unor martori din cadrul Clubului Sportiv Pandurii Lignitul Târgu Jiu, cât şi alterarea unor probe, având în vedere că inculpaţii au întocmit şi pe parcursul urmăririi penale acte fictive care nu reflectă realitatea, pe care le-au folosit”, se menţionează în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Marin Condescu a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că nici el, şi nici avocaţii săi nu au cunoştinţă decât din presă despre finalizarea cercetărilor în acest dosar. Acesta reafirmă că activitatea sa la clubul Pandurii a fost una legală, lucru pe care îl va dovedi la instanţa de judecată.

"Am spus-o şi o repet, nimic din activitatea de la Pandurii nu este de natură penală sau ilegală. Domnul procuror a calculat singur presupusul prejudiciu pentru că la dosar nu există o expertiză contabilă. Dacă ar fi fost făcută una acuzaţiile acestea nu mai stăteau în picioare. Am lăsat clubul la plecare cu 3,5 milioane euro în conturi, deci nu văd unde ar fi pierderile. Actele şi ştampilele nu au fost predate pentru că nici până acum nu s-a făcut un proces verbal de primire-predare a gestiunii. Nu am motive să îmi fie teamă, iar asta cred că s-a văzut şi din faptul că m-am retras din toate funcţiile publice pentru a nu fi acuzat că mă prevalez de ele pe parcursul cercetărilor”, afirmă Condescu.

Marin Condescu, trimis, marţi, în judecată pentru spălare de bani, înşelăciune şi delapidare, este acuzat că, în calitate de preşedinte al Pandurii Târgu Jiu, şi-a însuşit peste 5 milioane de lei în mod necuvenit, prin folosirea unor contracte de împrumut sau contracte de cesiune creanţe false.

Sursa: mediafax.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa se scrie istoria, oameni buni, din lucruri mărunte și neștiute...

2 VIDEO Atac cu rachete fără precedent al Ucrainei împotriva Rusiei

3 Voi ați văzut asta? / America, oameni buni...

4 Așa o fi?

5 VIDEO București 2024...