Patriarhia: APIA nu poate refuza unităţilor bisericeşti statutul de fermier activ

Patriarhia: APIA nu poate refuza unităţilor bisericeşti statutul de fermier activ

Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) nu pot refuza statutul de fermier activ, al cărui sens nu este încă definit legal, unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole, arată Patriarhia, într-un comunicat remis, joi, MEDIAFAX.

Patriarhia: APIA nu poate refuza unităţilor bisericeşti statutul de fermier activ (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto)

Potrivit APIA, un număr de 2.315 instituţii de cult, care deţin sau administrează o suprafaţă de peste 23.000 de hectare de teren agricol, pentru care au primit anul trecut subvenţii de aproape 5 milioane de euro, vor trebui să demonstreze, pentru a mai primi bani, că sunt "fermieri activi" şi că lucrează terenul.

"Pe această cale dorim să atragem atenţia acestei categorii de fermieri că, începând cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituţiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfaşoară propria activitate agricolă", a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, directorul general al APIA, Dorel Benu.

Urmare a acestui anunţ, Patriarhia Română precizează că unităţile bisericeşti pot îndeplini viitoarele criterii pentru acordarea subvenţiilor agricole.

"Statutul de fermier activ, invocat de reprezentanţii APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole. Desigur, autorităţile trebuie să urmărească cu responsabilitate corecta folosire a banilor primiţi drept subvenţie de la Stat sau din fonduri europene. Menţionăm că unele unităţi bisericeşti au înfiinţat prin asociere cooperative agricole pentru ca să cultive cât mai eficient terenurile agricole pe care le deţin, fiind un exemplu în moderna şi eficienta gestionare a acestora. În prezent, problema principală rămâne faptul că unităţilor bisericeşti li s-au restituit numai o parte din terenurile agricole şi forestiere preluate abuziv de regimul comunist", a precizat sursa citată.

Potrivit Patriarhiei, conform articolelor 169 şi 170 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, bunurile comune ale parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi Patriarhiei, asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de Biserică, între care terenurile agricole, pădurile, păşunile, viile, livezile, grădinile etc. fac parte din patrimoniul bisericesc. Acestea sunt administrate, conform destinaţiei lor, pentru întreţinerea bisericilor şi mănăstirilor, precum şi pentru susţinerea operei misionar-pastorale, social-filantropice, educaţionale şi culturale a Bisericii.

Totodată, arată Patriarhia, cea mai mare parte a unităţilor bisericeşti (parohii şi mănăstiri sărace din mediul rural) care deţin în proprietate suprafeţe agricole mici le-au arendat, iar arendaşul este cel care, potrivit prevederilor legale, primeşte subvenţia de la bugetul de Stat şi are obligaţia de a justifica modul utilizării banilor primiţi. Veniturile obţinute în urma arendării suprafeţelor agricole sunt folosite de unităţile bisericeşti pentru întreţinerea locaşurilor de cult şi activităţile socio-educaţionale ale acestora.

În plus, unităţile bisericeşti care deţin suprafeţe de teren arabil mai mari şi au capacitatea de a le lucra în regie proprie justifică de asemenea subvenţiile primite de la Stat conform legislaţiei în vigoare. În cazul acestora, recolta obţinută este folosită pentru întreţinerea unităţii bisericeşti, consumul propriu, precum şi pentru aprovizionarea instituţiilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române (brutării, cantine, aşezăminte pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), a mai precizat Patriarhia Română.

Potrivit prevederilor statutare şi hotărârilor Sfântului Sinod, centrele eparhiale au responsabilitatea de a supraveghea administrarea corectă a bunurilor din patrimoniul bisericesc de către fiecare parohie şi mănăstire. În acest sens, menţionăm faptul că în evidenţa contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti se înregistrează distinct veniturile realizate în urma exploatării terenurilor agricole, iar anual centrele eparhiale verifică gestiunea, disciplina financiar-contabilă şi modalitatea administrării bunurilor, inclusiv veniturile realizate din cultivarea suprafeţelor agricole şi utilizarea acestora, mai arată Patriarhia.

Sursa: mediafax.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Judecați voi / 31 de deputați USR PLUS, inclusiv Dan Barna, s-au opus finanțării schitului românesc de la muntel…

2 Cartea Proastei, la fel ca ea: Plină de erori de scriere, gramaticale, dezacorduri

3 ULTIMA ORĂ Noi reguli la schimbarea furnizorului de energie electrică / Consumatorii casnici vor trebui să comun…

4 Îl ascultă cineva sau sunt amețiți de aromele ciolanului? / Rareș Bogdan, avertismente în rafală pentru miniștri…

5 ULTIMA ORĂ Detalii de culise / Începe „Operaţiunea renumărarea voturilor de la Sectorul 1”