Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronauţii misiunilor Apollo

Lista oamenilor care au păşit pe Lună şi au avut şansa de a admira Terra de pe suprafaţa selenară nu este foarte lungă. Şase misiuni ale NASA au aselenizat, iar 12 astronauţi au păşit pe Lună în cadrul programului Apollo. Alţi şase au rămas pe orbita lunară, la bordul modulelor de comandă ale navetelor Apollo. Una dintre misiuni, Apollo 13, a fost nevoită să renunţe la aselenizare din cauza unor probleme tehnice. Prezentăm în cele ce urmează componenţa celor şase echipaje ale NASA care au ajuns pe satelitul natural al Pământului, potrivit space.com.

Apollo 11

Neil Armstrong: comandantul misiunii Apollo 11, primul modul destinat aselenizării cu echipaj uman la bord care a atins suprafaţa selenară în data de 20 iulie 1969. Armstrong a fost aviator în Marina SUA şi ulterior pilot de încercare în cadrul National Advisory Committee for Aeronautics, agenţia precursoare NASA, unde a realizat zboruri de test pe avionul-rachetă X-15, dar şi pe alte aeronave experimentale. S-a alăturat NASA în 1962 şi s-a aflat în fruntea misiunii Gemini 8, din 1966, care a realizat prima andocare între două module spaţiale aflate pe orbită. Armstrong a plecat de la NASA în 1971 pentru a preda inginerie aerospaţială la Universitatea din Cincinnati şi pentru a conduce o companie de sisteme electronice. Armstrong a decedat pe 25 august 2012, la vârsta de 82 de ani, în urma complicaţiilor unei intervenţii chirurgicale.

Buzz Aldrin: pilotul modulului lunar din cadrul misiunii Apollo 11. Pilot al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite înainte de a se alătura echipei NASA în 1963, Aldrin a făcut prima sa călătorie în spaţiu în cadrul misiunii Gemini 12, în 1966, pentru a testa proceduri care vizau ieşirile în spaţiu - cum ar fi noile dispozitive de fixare ataşate de exteriorul capsulei spaţiale - precum şi noi tehnici de antrenament. Devenit al doilea om care a păşit pe Lună, Aldrin a demisionat de la NASA în iulie 1971. Ulterior colaborării cu NASA, a scris numeroase cărţi, a ţinut conferinţe în diferite locuri din lume şi a participat la reality show-ul de televiziune ''Dancing With the Stars''. Aldrin este în prezent directorul Starcraft Enterprise, o companie pe care a înfiinţat-o pentru a-şi promova viziunea despre viitorul explorării spaţiale.

 


Foto: (c) NASA/Handout via REUTERS


Michael Collins: pilotul modulului de comandă în cadrul misiunii Apollo 11. Collins a rămas în modulul de comandă Columbia, în timp ce Armstrong şi Aldrin au condus modulul lunar Eagle pe suprafaţa satelitului natural al Terrei. Apollo 11 a fost cel de-al doilea zbor în spaţiu la care a participat Collins după misiunea Gemini 10, din 1966. În cadrul Gemini 10, Collins a pilotat un modul spaţial care s-a întâlnit şi a realizat o andocare reuşită cu o altă navă spaţială, denumită Agena. Înainte să se alăture echipei NASA în 1963, Collins a fost pilot de încercare în Forţele Aeriene SUA, cu aproximativ 5.000 de ore de zbor. S-a retras cu rangul de general de brigadă din aviaţie şi a plecat de la NASA în 1970 pentru a se angaja la Departamentul de Stat al SUA, şi a deveni ulterior directorul Muzeului Naţional al Aerului şi Spaţiului din cadrul Smithsonian. În 1980, Collins a plecat de la Smithsonian pentru a se alătura companiei aerospaţiale LTV, după care şi-a deschis propria companie de consultanţă, în 1985. Este autorul mai multor cărţi şi realizează tablouri în acuarelă.

Apollo 12

Charles "Pete" Conrad: Comandantul misiunii Apollo 12. Conrad a condus cea de-a doua misiunea lunară, Apollo 12, în noiembrie 1969. Conrad a devenit cea de-a treia persoană care a păşit pe Lună şi a petrecut mai mult de o zi explorând suprafaţa selenară. Apollo 12 a fost cel de-al treilea său zbor în spaţiu, după participarea la misiunile Gemini 5 şi Gemini 11. Pilot de încercare în cadrul Marinei Americane, Conrad s-a alăturat echipei NASA în 1962 şi s-a retras din activitate în 1973, după ce s-a aflat la comanda misiunii Skylab 2 pe prima staţie spaţială americană. După ce a pus punct carierei militare şi activităţii din cadrul NASA, Conrad a lucrat la Television and Communications Corporation (ATC) şi apoi pentru pentru McDonnell Douglas Corporation. A decedat în 1999, în urma unui accident de motocicletă în Ojai, California.

Alan Bean: Pilotul modului lunar din cadrul misiunii Apollo 12. Bean a efectuat primul său zbor în spaţiu în cadrul Apollo 12, misiune în timpul căreia a petrecut mai mult de o zi pe suprafaţa selenară alături de Pete Conrad. Căpitan în Marina SUA, Bean s-a alăturat NASA în 1963, iar după misiunea Apollo 12, a fost comandantul misiunii Skylab 3, din 1973. S-a pensionat de la NASA în 1981 pentru a se dedica picturii, spunând că se simte inspirat să-şi comunice experienţele din spaţiu prin intermediul artei. În 2009, pentru a marca cea de-a 40-a aniversare a primei aselenizări, multe dintre creaţiile lui Bean au fost expuse la Smithsonian National Air and Space Museum din Washington, D.C. Bean a decedat pe 26 mai 2018, în urma unei afecţiuni, la vârsta de 86 de ani.

Richard F. "Dick" Gordon: Pilotul modului de comandă din cadrul misiunii Apollo 12. În cadrul acestei misiuni, Gordon a rămas în interiorul modulului de comandă Yankee Clipper, de unde a fotografiat potenţiale locuri propice unor viitoare aselenizări, în timp ce Conrad şi Bean se aflau pe suprafaţa Lunii. Gordon, căpitan în Marina SUA, a devenit astronaut în 1963 şi a fost pilotul misiunii Gemini 11 , în septembrie 1966. S-a pensionat de la NASA şi din Marină în 1972, după care a lucrat pentru New Orleans Saints Professional Football Club, Energy Developers, Limited (EDL), Resolution Engineering and Development Company (REDCO) şi Astro Sciences Corporation. Gordon a decedat pe 6 noiembrie 2017, la vârsta de 88 de ani.

Apollo 14

Alan Shepard: Comandantul misiunii Apollo 14. Înainte de a se afla în fruntea Apollo 14, misiunea desfăşurată în 1971, Shepard a fost primul american care a ajuns în spaţiu la bordul navetei Freedom 7, la 5 mai 1961, în cadrul programului NASA Mercury. Apollo 14 a însemnat cea de-a doua călătorie a sa în spaţiu, în urma unui stagiu ca director al Biroului Astronauţilor din cadrul NASA, slujbă la care a revenit după misiunea pe Lună. În timpul petrecut pe suprafaţa selenară, a lovit două mingi de golf pe care le-a privit apoi cum plutesc în gravitaţia scăzută de pe Lună. Shepard, contraamiral în Marina SUA, a părăsit NASA şi forţele armate în 1974. După NASA, Shepard a scris o carte despre experienţele sale în spaţiu, a fost membru în consiliile de administraţie ale mai multor companii şi a făcut parte din conducerea Mercury Seven Foundation, care acorda burse şcolare studenţilor din domeniul ştiinţei. A decedat în 1998, de leucemie.

Edgar Mitchell: Pilotul modulului lunar din cadrul misiunii Apollo 14. În cadrul Apollo 14, primul zbor în spaţiu al lui Mitchell, acesta, împreună cu Alan Shepard, au petrecut în spaţiu 216 ore şi 42 de minute. Căpitan în cadrul Marinei SUA, Mitchell s-a pensionat de la NASA şi din Armată în 1972, după ce a creat Institute of Noetic Sciences, un centru de cercetare dedicat studiului conştiinţei. A scris cărţi despre experienţe mistice şi explorări în domeniul psihicului uman. Mitchell a decedat pe 4 februarie 2016.

Stuart Roosa: Pilotul modulului de comandă în cadrul misiunii Apollo 14. În această primă şi singură călătorie a sa în spaţiu, Roosa a pilotat modulul de comandă Kitty Hawk, realizând observaţii ale Lunii de pe orbită în timp pe Shepard şi Mitchell se aflau pe suprafaţa selenară. Roosa s-a alăturat NASA în 1966 venind de la Forţele Aeriene ale SUA, iar după ce misiunile Apollo au ajuns la final, a activat în cadrul programului navetei spaţiale al NASA. După ce s-a pensionat de la NASA în 1976, Roosa a lucrat pentru U.S. Industries, Inc., pentru o firmă de proprietăţi imobiliare comerciale denumită Charles Kenneth Campbell Investments şi a fost preşedintele şi proprietarul Gulf Coast Coors, Inc., o firmă care se ocupa cu distribuţia de bere. Roosa a decedat în 1994, în urma unor complicaţii ale pancreatitei.

Apollo 15

David Scott: Comandantul misiunii Apollo 15. În timpul celei de-a patra misiuni de aselenizare cu echipaj uman, Apollo 15, Scott şi Irwin au fost primii care au condus un rover pe suprafaţa Lunii. Când s-a aflat în fruntea misiunii, în 1971, Scott era deja veteran în călătoriile spaţiale, participând la misiunile Gemini 8 din 1966, alături de Neil Armstrong, iar apoi la Apollo 9, în 1969. După ce s-a alăturat NASA în 1963, Scott a totalizat un timp petrecut în spaţiu de 546 de ore şi 54 de minute. În urma încheierii activităţii de astronaut, Scott a fost director al Dryden Flight Research Center, cu sediul în Edwards, California, din cadrul NASA. În prezent, este colonel în rezervă în cadrul Forţelor Aeriene SUA.

James Irwin: Pilotul modulului lunar din cadrul misiunii Apollo 15. Singura călătorie în spaţiu a lui Irwin a fost cu prilejul Apollo 15, când s-a plimbat în jurul Hadley Rille şi Apennine Mountains, formaţiuni de relief de pe suprafaţa selenară. Irwin, colonel în rezervă, în Forţele Aeriene SUA, s-a alăturat NASA în 1966. A părăsit agenţia spaţială după zborul Apollo 15, realizat în 1972, pentru a deveni pastor, înfiinţând o organizaţie religioasă denumită High Flight Foundation, cu sediul în Colorado Springs. Irwin a decedat în 1991, în urma unui infarct.

Alfred Worden: Pilotul modulului de comandă Apollo 15. Worden, care fusese pilot de încercare, a fost selectat ca astronaut de NASA în 1966. A pilotat modulul de comandă Endeavour din cadrul misiunii Apollo 15, în timp ce Scott şi Irwin se aflau pe suprafaţa selenară. După această misiune, Worden a lucrat ca cercetător în cadrul Ames Research Center al NASA, din California. S-a pensionat din activitatea NASA în 1975. A lucrat apoi la Maris Worden Aerospace, Inc. şi BG Goodrich Aerospace.

Apollo 16

John W. Young: Comandantul misiunii Apollo 16. S-a aflat în fruntea celei de-a cincea misiuni de aselenizare cu echipaj uman, Apollo 16, în aprilie 1972, când, împreună cu Charlie Duke, au explorat înălţimile din jurul craterului Descartes, au colectat 90,7 kilograme de roci lunare şi au condus peste 24,75 de kilometri în roverul lunar. Young a venit la NASA în 1962 ca pilot în Marina SUA şi a zburat în şase misiuni spaţiale. A participat la prima misiune Gemini cu echipaj uman, Gemini 3, din 1965, apoi la misiunea Gemini 10, în 1966. Young a fost pilotul modulului de comandă pentru Apollo 10, care a orbitat în jurul Lunii în 1969, dar nu a aselenizat. După terminarea programului Apollo, Young a zburat în două misiuni ale programului navetelor spaţiale, STS-1 - primul zbor al unei navete spaţiale, în 1981, şi STS-9, în 1983. Per ansamblu, Young a totalizat 835 de ore în spaţiu şi a lucrat la NASA până la momentul pensionării, în 2004. A decedat pe 5 ianuarie 2018.

Charles Duke: Pilotul modulului lunar în cadrul Apollo 16. Un general de brigadă în rezervă în Forţele Aeriene SUA, Charlie Duke s-a alăturat NASA în 1966 şi a zburat într-o singură misiune, Apollo 16, înainte de a se pensiona de la NASA, în 1975. În timpul misiunii Apollo 16, Duke şi Young au instalat un detector de raze cosmice şi o cameră de luat vederi cu ultraviolete pe suprafaţa lunară. După NASA, Duke a activat în domeniul afacerilor, înfiinţând companiile din cadrul Duke Investments Charlie Duke Enterprises. Este totodată preşedintele unei organizaţii religioase, Duke Ministry for Christ.

Thomas "Ken" Mattingly: Pilotul modulului de comandă în cadrul Apollo 16. Mattingly s-a alăturat NASA în 1966 şi urma să plece în primul său zbor spaţial în cadrul misiunii Apollo 13, dar a fost eliminat din echipaj cu 72 de ore înainte de lansare pentru că fusese expus virusului rubeolei. Mattingly a fost apoi repartizat în misiunea Apollo 16. A pilotat modulul de comandă Casper, lucrând la crearea unei hărţi fotografice şi geochimice a unei fâşii de-o parte şi de alta a ecuatorului lunar. După Apollo 16, Mattingly a zburat pe două navete spaţiale, STS-4 şi STS-51C, înainte de a se retrage de la NASA în 1985.

Apollo 17

Eugene Cernan: Comandantul misiunii Apollo 17. Cernan realizase deja două zboruri în spaţiu - în cadrul misiunii Gemini 9, din 1966, şi în cadrul Apollo 10, în 1969 - când a fost numit la comanda celei de-a şasea şi cea din urmă misiune de aselenizare, Apollo 17, în decembrie 1972. Această misiunea a marcat cea mai îndelungată petrecută de om pe suprafaţa Lunii, unde Cernan şi Harrison s-au aflat mai mult de trei zile. Cernan a fost ultimul om care şi-a lăsat urmele paşilor pe suprafaţa Lunii. Căpitan în Marian Americană, s-a pensionat de la NASA şi din forţele armate în 1975. A lucrat la Coral Petroleum, Inc., după care şi-a fondat propria companie de consultanţă, Cernan Corporation. A făcut parte din consiliul de administraţie al Johnson Engineering Corporation, care a ajutat NASA să proiecteze echipament pentru explorarea spaţială. A decedat pe 16 ianuarie 2017.

Harrison Schmitt: Pilotul modului lunar al Apollo 17. Schmitt, de formaţie geolog, a fost singurul astronaut care a păşit pe Lună fără o experienţă anterioară în cadrul armatei şi a contribuit la instruirea în domeniul geologiei a tuturor echipajelor de astronauţi care au păşit pe Lună. În 1965, a fost selectat de NASA ca astronaut-specialist în ştiinţă. Apollo 17 este singura misiune în spaţiu la care Schmitt a participat, dar a continuat să lucreze la NASA şi după terminarea programului Apollo ca lider al echipei de astronauţi specialişti în ştiinţă, apoi ca administrator adjunct în cadrul programelor din domeniul energiei ale Agenţiei Spaţiale Americane. În 1975, Schmitt a demisionat de la NASA pentru a candida la alegerile pentru Senatul SUA în New Mexico, unde a câştigat un mandat de şase ani din partea republicanilor.

Ronald Evans: Pilotul modulului de comandă din cadrul Apollo 17. În timp ce Cernan şi Schmitt se plimbau pe suprafaţa selenară, Evans a rămas pe orbita lunară, la bordul modulului de comandă America. În timpul zborului, a ieşit în spaţiu pentru a recupera trei casete ale camerei video şi pentru a face o inspecţie a echipamentului capsulei. Deţine recordul celei mai lungi perioade petrecute pe orbita lunară. Evans a devenit astronaut în 1966. În 1976, s-a pensionat din activitatea de căpitan al Marinei SUA, dar a rămas în continuare la NASA activând în cadrul programului navetei spaţiale, în departamentul de operaţiuni şi training din cadrul Biroului Astronauţilor. S-a pensionat din cadrul NASA în 1977 pentru a activa ca director în industria minieră. A decedat în 1990 în urma unui infarct.AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mafia PSD / Aceasta este diploma falsă de inginer a directorului general al Transelectrica!

2 Semnal-ȘOC pentru PSD! Pro TV, audiență URIAȘĂ cu episodul despre Teleorman de la „România, te iubesc”

3 ȘOC în CSM! Birchall desființează Secția Specială! Declarații care le-au dus în pragul leșinului pe Savonea și…

4 Americanii au avut un șoc: Nici în Africa nu se mai întâmplă așa ceva! Dragnea: Mesajul meu e clar și ferm, la…

5 Fraților, voi vedeți unde-am ajuns? Fiola pune condiții STS pentru a putea folosi tabletele care împiedică vot…

recomandări

Te ia DNA: Florin Lungoci

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Nici nu știam că există sportul ăsta!