Statele Unite ar putea fi nevoite să plătească până la 700 de miliarde de dolari pentru a realiza obiectivul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, potrivit unor surse familiarizate cu estimările de cost, citate de NBC News.

Evaluarea a fost realizată de experți și foști oficiali americani, în cadrul unor planuri legate de ambiția lui Trump de a aduce teritoriul semi-autonom aflat sub suveranitate daneză în sfera de control a SUA. Secretarul de stat Marco Rubio a fost însărcinat să pregătească, în următoarele săptămâni, o propunere oficială în acest sens, inițiativa fiind descrisă de un înalt oficial de la Casa Albă drept o „prioritate majoră” pentru președinte.

Groenlanda, cu o suprafață de aproximativ 2,1 milioane de kilometri pătrați, este văzută de administrația Trump drept un punct strategic esențial în Arctica, într-un context de rivalitate în creștere cu Rusia și China. Estimarea de 500–700 de miliarde de dolari ar echivala cu mai mult de jumătate din bugetul anual al Departamentului de Război al SUA, alimentând îngrijorări atât în Europa, cât și la Washington.

Autoritățile din Danemarca și Groenlanda au respins ferm ideea. Liderii celor două părți au subliniat în repetate rânduri că teritoriul nu este de vânzare, contrazicând declarațiile lui Trump potrivit cărora SUA vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”.

Miercuri, Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance urmează să se întâlnească la Washington cu oficiali danezi și groenlandezi, care încearcă să obțină clarificări privind intențiile administrației americane. Întâlnirea are loc după discuții preliminare purtate săptămâna trecută cu Consiliul Național de Securitate al SUA.

„Mi-ar plăcea să ajungem la un acord”, a declarat Trump duminică, întrebat dacă există o ofertă pe care Groenlanda ar putea-o accepta. „Ar fi mai ușor. Dar, într-un fel sau altul, vom avea Groenlanda.”

Guvernul de la Nuuk a reiterat însă poziția sa. „Groenlanda nu vrea să fie deținută, guvernată sau să facă parte din Statele Unite”, a declarat ministra de externe Vivian Motzfeldt, la sosirea sa la Washington. „Alegem Groenlanda de astăzi, ca parte a Regatului Danemarcei.”

Presiunea diplomatică a stârnit neliniște în rândul populației

Ministra groenlandeză pentru afaceri și resurse minerale, Naaja Nathanielsen, a spus că declarațiile venite din SUA provoacă anxietate profundă. „Oamenii au dificultăți în a dormi. Subiectul domină discuțiile din gospodării”, a afirmat ea, adăugând că nu există nicio intenție de a deveni parte a Statelor Unite.

Oficiali americani subliniază că SUA își pot extinde deja prezența militară în Groenlanda în baza acordurilor existente. „De ce să ataci vaca, când poți cumpăra laptele la un preț rezonabil?”, a comentat un oficial familiarizat cu situația.

Deși unii membri ai administrației Trump au evocat posibilitatea folosirii forței, alți oficiali și aliați ai Casei Albe consideră mai probabil un demers diplomatic, fie prin achiziție, fie printr-un nou tip de parteneriat. O variantă analizată este un „compact de asociere liberă”, similar celor pe care SUA le au cu state precum Insulele Marshall sau Palau, oferind sprijin financiar în schimbul unei prezențe de securitate. O astfel de soluție ar fi probabil mai puțin costisitoare decât achiziția directă.

Trump a comparat ideea cumpărării Groenlandei cu diferența dintre a deține și a închiria o proprietate, argumentând că deținerea ar oferi SUA drepturi și control pe termen lung, similar altor teritorii americane precum Guam sau Puerto Rico.

85% dintre groenlandezi resping ideea de a deveni parte a Statelor Unite

Interesul său este alimentat și de temerea că Groenlanda ar putea urmări independența, iar, într-un asemenea scenariu, coasta sa vastă ar putea deveni vulnerabilă la influența Rusiei sau Chinei. Totuși, un sondaj independent arată că aproximativ 85% dintre groenlandezi resping ideea de a deveni parte a Statelor Unite.

În primul său mandat, interesul lui Trump pentru Groenlanda a fost tratat mai degrabă ca o curiozitate. În cel de-al doilea mandat, însă, tema este abordată mult mai serios, atât în interiorul administrației, cât și de către aliații SUA. În decembrie, Trump l-a numit pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, trimis special pentru Groenlanda, reaprinzând temerile la Copenhaga și Nuuk.

Analiștii spun că retorica dură ar putea avea rolul de a forța negocieri. „Probabilitatea folosirii forței este foarte mică”, a declarat Ian Lesser, de la German Marshall Fund. „Ar provoca tensiuni uriașe în NATO și nu cred că ar exista sprijin politic pentru așa ceva.”

Congresul american a reacționat, de asemenea. Un grup bipartizan de senatori a introdus un proiect de lege care ar interzice utilizarea fondurilor Pentagonului pentru preluarea controlului asupra teritoriului unui stat membru NATO fără consimțământul acestuia.

Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană la Pituffik, unde personalul SUA operează sisteme radar pentru avertizare timpurie privind eventuale atacuri din Rusia. Teritoriul este, de asemenea, bogat în resurse strategice, inclusiv minerale rare, iar autoritățile locale s-au arătat deschise cooperării economice și de securitate.

Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că SUA au deja o prezență semnificativă în Groenlanda, dar a avertizat că orice tentativă de preluare prin forță ar putea submina NATO. Recent, aliații europeni ai Washingtonului au reafirmat, într-o declarație comună, că vor continua să apere principiile suveranității și integrității teritoriale a Groenlandei.