A fugit în Republica Moldova și a trăit pe picior mare

Decizia a venit în ciuda sentinței pronunțate inițial de instanța de fond, care hotărâse că fostul parlamentar trebuie să rămână la pușcărie cel puțin până pe 6 ianuarie 2026, iar comisia de la Jilava i-a dat aviz negativ.

Cristian Rizea este un fost politician PSD care a fugit din țară în 2019, înainte de a fi condamnat definitiv de Înalta Curte pentru trafic de influență.

• El s-a ascuns în Republica Moldova, unde reușise să obțină cetățenia în 2017, ascunzând că are probleme penale.
• În 2021, autoritățile de la Chișinău i-au retras lui Cristian Rizea cetățenia obținută fraudulos și, într-un final, l-au expulzat în 2023.
• După repatriere, instanțele din România i-au scăzut lui Cristian Rizea din pedeapsa de 4 ani și 8 luni perioada de 1 an pe care a petrecut-o în detenție.

În perioada în care Cristian Rizea s-a ascuns în Republica Moldova a trăit pe picior mare: și-a luat o vilă somptuoasă în Chișinău și un bolid de lux, a încercat să intre în politică (din partea Partidului NOI) și să își deschidă un post de televiziune (Realitatea din Moldova).

În tot acest timp, în mass-media de peste Prut, Cristian Rizea a militat pentru „suveranitate”, dar susținea că „Federația Rusă e ca o mamă pentru Republica Moldova”.

În presa din România, Cristian Rizea a apărut cu așa-zise „dezvăluiri” legate „statul paralel” și pretinse abuzuri ale procurorilor DNA. În plus, s-a implicat în operațiunea de kompromat împotriva Emiliei Șercan, publicând niște poze vechi în care jurnalista apărea în ipostaze intime.

Comisia din penitenciar i-a dat aviz negativ pentru liberare

Pe data de 3 aprilie 2025, Judecătoria Sectorului 4 a respins cererea de liberare condiționată formulată de Cristian Rizea și a decis că fostul deputat o poate reitera abia pe 6 ianuarie 2026.

Împotriva acestei hotărâri Rizea a făcut contestație, iar Tribunalul Ilfov i-a admis-o și l-a eliberat.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 963/2025 a Judecătoriei Sectorului 4, din care rezultă că subiectul liberării condiționate a lui Cristian Rizea a fost analizat de comisia din penitenciar pe data de 6 martie 2025, avizul fiind negativ:

• „Comisia pentru liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Bucureşti-Jilava a reţinut că petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare (1.340 zile).
• Executarea pedepsei a început la data de 27.04.2023 şi durata executării pedepsei urmează să se împlinească la data de 28.06.2026, comisia a constatat că deținutul a executat fracția din pedeapsă necesară pentru a putea fi analizată liberarea sa condiționată, reținându-se sub acest aspect că a executat şi câştigat 899 zile de închisoare.
• Comisia a apreciat că deţinutul nu poate fi liberat condiţionat.
• Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiţionate (…) instanţa apreciază că prin executarea fracţiei obligatorii de pedeapsă, având un total de 899 zile câştigate şi executate, petentul condamnat a dobândit numai o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate (…), fiind necesar ca acesta să dea dovezi temeinice de îndreptare pentru a se dispune liberarea condiţionată. (…)
• De asemenea, din înscrisurile primite de la locul de deţinere rezultă că la data formulării propunerii condamnatul se află în executarea pedepsei în regim semideschis, fiind îndeplinită şi cerinţa prevăzută de art. 100 alin. 1 lit. b C.pen.
• Referitor la îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 100 alin. 1 lit. c C.pen., conform procesului verbal întocmit de comisie, instanța reține că prin hotărârea de condamnare în sarcina petentului nu au fost stabilite obligații civile”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 4.

Judecătorul n-a fost convins că Rizea se poate reintegra în societate

Instanța reține că fostul deputat Cristian Rizea nu s-a remarcat în mod deosebit la locul de detenție, ceea ce arată că n-a depus suficiente eforturi pentru a dovedi că merită să fie trimis acasă mai devreme:

• „În ceea ce priveşte celelalte condiţii prevăzute de lege, instanţa reţine că în perioada executării pedepsei, condamnatul a avut un comportament neconform normelor de deținere, fiind sancţionat de 2 ori pentru nerespectarea Regulamentului de ordine interioară, dar fiind şi recompensat de 5 ori.
• Raportat la aceste aspecte, instanța reține că nu a fost îndeplinit scopul de reintegrare al pedepsei, condamnatul nedepunând eforturi constante în vederea reintegrării sociale, ci adoptând o conduită conformă regulilor de deţinere.
• Prin urmare, eforturile depuse de petent nu pot conduce la concluzia existenței unor dovezi temeinice de îndreptare.
• Astfel, instanţa reţine că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului chiar dacă acesta a îndeplinit fracţia prevăzută de lege deoarece faţă de acesta funcţiile pedepsei nu au fost realizate impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept.
• Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea beneficiului liberării condiţionate, în condiţiile în care petentul nu s-a evidenţiat în vreun fel la locul de deţinere, acolo unde ar fi trebuit ca funcţiile pedepsei să fie îndeplinite faţă de acesta, iar el ar trebui să fie redat societăţii cu convingerea că se va reintegra şi nu va mai încălca ordinea de drept.
• Prin urmare, instanţa apreciază că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului şi, faţă de cele reţinute mai sus, cererea va fi respinsă ca nefondată.
• Instanţa va fixa termen de reiterare a cererii la data de 06.01.2026, considerând că fixarea acestui termen îl poate ajuta pe petent să înţeleagă că pentru a putea beneficia de instituţia liberării condiţionate trebuie să-şi intensifice eforturile de reeducare, să participe la activităţi care îl pot ajuta să se reintegreze în societate, nefiind de ajuns doar faptul că acesta nu a cauzat probleme deosebite în penitenciar până în prezent”, se mai arată în documentul citat.

Șpaga luată de Rizea i-a lăsat pe martori „ca la dentist”

Cristian Rizea a fost condamnat pentru că a primit o șpagă de 300.000 de euro în 2009, cu martori, care s-au speriat când au văzut cât de mulți bani lua politicianul.

Fostul deputat l-a țepuit, practic, pe un român stabilit în SUA că va interveni la RA-APPS în favoarea lui, în vederea retrocedării unui teren. Nu a făcut-o, iar „americanul” s-a supărat că a rămas și fără bani, și fără pământ.

Lucian Colțea, românul stabilit în SUA, l-a dat pe Rizea pe mâna DNA, iar din 2016 povestea s-a mutat în instanță.

Cristinel Costăchescu – proprietarul unui cabinet stomatologic unde a primit Cristian Rizea șpaga de 300.000 de euro de la omul de afaceri Lucian Colțea – le-a relatat judecătorilor de la Înalta Curte că a văzut cu ochii lui cum fostul deputat a numărat banii și că el și asociatul lui s-au speriat de cuantumul sumei.

• „Știu că domnul Rizea a cerut suma de 300.000 de euro pe care trebuia să îi dea cuiva important din zona politică, nu a spus niciodată cine. Rizea și Colțea au venit la cabinetul avocaților Mario Ianculescu și Alexandru Urdoi care se afla în același imobil cu cabinetul stomatologic pentru a se plăti suma de 300.000 de euro.
• Nu știu din ce motiv această sumă de bani nu a fost înmânată în cabinetul de avocatură, ci în cabinetul nostru, în sala de protocol. Eu și Mihăilescu (n.r. – asociatul lui) am și plecat la un moment dat la subsol, unde aveam un laborator de tehnică dentară.
• Ne-am și speriat când am văzut atât de mulți bani! Când ne-am întors, banii erau încă pe masă și domnul Rizea i-a pus într-o geantă și a chemat șoferul, zis Nelu”, a declarat martorul.

Deoarece Cristian Rizea nu a rezolvat problema punerii în posesie a omului de afaceri Lucian Colțea cu privire la două terenuri, acesta din urmă a pregătit un autodenunț, însă deputatul PSD a încercat să îl determine să renunțe la idee, dându-i în schimb două terenuri care nu îi aparțineau.