Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a susținut că este întrebat des dacă fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost un patriot. „O fi fost în felul lui”, a răspuns istoricul, care pune sub semnul întrebării cea de-a doua perioadă a regimului Ceaușescu.

Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop a discutat în cadrul unui interviu despre „autohtoniști și moderniști.” „Avem în general tendința ori să fim grandomani, să spunem că am fost cei mai cei sau să sceptici, să punem că n-au fost nimic. Cum se echilibrează viziunile astea și unde este viziunea mai corectă?”, l-a întrebat Damian Anfile pe cunoscutul istoric.

„Mai întâi trebuie să fac o precizare aici, la ceea ce ați spus dumneavoastră corect de altfel, că avem două direcții în cultura română care se văd mai clar în secolul al 19-lea și care sunt într-adevăr, pe una dintre ele am putea-o numi autohtoniștii și care pun accentul mai ales pe valorile noastre”, a răspuns Pop, dându-l ca exemplu de reprezentant al acestui curent pe Mihai Eminescu.

Istoricul susține că Mihai Eminescu nu poate fi acuzat că n-a fost un european, el fiind educat la Berlin, la Viena și trecând prin țări diferite. „Dar el exprimă un punct de vedere al forței acestui popor ca simbol. Dacă vreți, putem lua poezia „Ce-ți doresc eu ție”, pe care a scris-o aproape în adolescență. Mă rog, era foarte tânăr. Eminescu a murit foarte tânăr. „Ce îți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii, țara mea de dor,/ Brațele nervoase, arma de tărie?/ La trecut-ți mare, mare viitor”. Eminescu exprimă un punct de vedere al afirmării României în lume, cu valori românești. N-o face la modul caricatural, ci o face la modul de serios și alături de el mai sunt și alții”, detaliază Pop. Linia lui Eminescu merge până la Lucian Blaga, cu piese de teatru precum Zamloxe sau Avram Iancu, explică istoricul.

„Autohtoniștii au ajuns niște dacopați”

„Și există o altă linie a moderniștilor, la fel de serioasă, care, să zicem, pleacă de la Titu Maiorescu, care este cel mai reprezentativ, cel care ne-a arătat că trebuie să fim europeni. Trebuie să fim români, nu ne putem deroga de calitatea noastră etnică, dar trebuie să vedem unde trăim și ce trebuie să facem dacă vrem să fim europeni, ne-a spus Maiorescu. Pe urmă, linia lui merge până la Lovinescu, să spunem, care în epoca interbelică a lansat faimoasa teorie a sincronismului nostru cu Europa. Aceste două direcții sunt ambele respectabile, adică nu pot fi disprețuite sau acuzate de exagerări foarte mari”, susține I.A. Pop.

Președintele Academiei susține că un istoric a provocat caricaturizarea curentului autohtoniștilor- Nicolae Densușianu. În lucrarea sa, Dacia preistorică, acesta a susținut că în spațiul României de astăzi s-a dezvoltat o civilizație preistorică avansată care ar fi dat naștere întregii civilizații europene.

Teoria a fost dur criticată de istorici. Alexandru D. Xenopol afirma că „Teoria autorului că dacii ar fi închegat întâia civilizație a omenirei arată că avem a face cu un product al șovinismului și nu cu unul al științei".

„Autohtoniștii au ajuns niște dacopați-tracopați. Moderniștii au ajuns niște negaționiști ai tuturor valorilor naționale și aceste două exagerări care își fac loc astăzi tot mai mult pe mijloacele astea de difuzare în masă, una care ne face totul în lume și alta care ne disprețuiește complet și ne nimicnicește. Acestea două fac carieră unde? În mediile necunoscătoare”, a concluzionat el.

Pop susține că trebuie să tindem spre echilibru: „Și atunci vom găsi în cultura română loc și pentru Eminescu, și pentru Blaga, și pentru Coșbuc, și pentru Slavici și vom găsi loc și pentru Titu Maiorescu, Lovinescu, toți moderniștii din literatură, din artele plastice. Vom găsi loc pentru Brâncuși”.

„Ceaușescu voia ca românii și România să fie deasupra, ca să se eternizeze el”

Președintele Academiei este deranjat de caricaturile acestor două curente. „Sub Ceaușescu se zicea: permanență, unitate, continuitate. Din păcate, ăștia care sunt cu exagerarea autohtonismului au preluat de atunci niște lucruri care erau clar exagerate. Ceaușescu voia ca românii și România să fie deasupra, ca să se eternizeze el. El se punea în fruntea voievozilor”, a precizat istoriculul.

Pop spune că este întrebat des dacă Ceaușescu a fost patriot. „O fi fost în felul lui, dar patriotismul exprimat de el s-a caricaturizat. Ceaușescu, dacă ar fi murit în 1968-69-70, poate azi era erou național, pentru că atunci, știți bine, n-a intervenit în Cehoslovacia; a refuzat directive de la Moscova; noi am avut relații diplomatice cu Germania federală, când alții o ocoleau; am avut relații cu Israelul; am fost o punte între țările arabe și Israel”, explică isoricul.

Pop arată însă că această perioadă a regimului Ceaușescu a durat puțin: „Pe urmă a venit caricatura, a venit decăderea. Câteodată alunecarea din a doua parte a unei domnii șterge și binele din prima parte. Deci trebuie să fim conștienți. A fost o perioadă pe care n-ar trebui să o mai repetăm niciodată”.

Președintele Academiei arată însă că trebuie să alegem calea de mijloc dintre cele două curente, autohtonist și modernist.

„Ar trebui să învățăm și astăzi că avem un loc sub soare, că suntem o țară respectabilă în Europa, că dacă ne-am menținut ca popor până acuma, înseamnă că am avut ceva de spus. Sunt alții care au dispărut. Eu îi învăț pe studenții mei despre Imperiul cuman și mă întreabă unde-s cumanii astăzi. Sigur că au fost asimilați cumanii ăștia. N-au reușit să se închege, iar ăia care au trecut în Ungaria au devenit unguri, ăia care au rămas printre români au devenit români. Cumanii s-au pierdut. Ca și alte popoare și populații, noi ne-am păstrat. Marca cea mai frumoasă a păstrării noastre este limba”, a concluzionat I.A. Pop.