Adevărul despre suplimentele luate de 94% dintre români: buruieni la preț de aur
Oamenii mănâncă suplimente alimentare cu pumnul Foto: shutterstock
Consumul de pastile și capsule considerate adevărate „elixiruri” pentru sănătate a devenit un fenomen global, iar România nu face excepție. Conform unei cercetări realizate în 2024 de Patronatul Industriei Suplimentelor Alimentare, 94% dintre români au utilizat astfel de produse cel puțin o dată. Cererea uriașă a propulsat această piață la un nivel fără precedent. Dacă în urmă cu aproximativ 14 ani studiile internaționale indicau existența a peste 55.000 de tipuri de suplimente, numărul acestora a crescut considerabil până în 2026.
Ambalajele și prospectele promit protejarea organelor sau întărirea imunității prin amestecuri de plante autohtone ori exotice, invocând adesea tradiții care, în realitate, nici nu există. Astfel, consumatorii ajung să ia aceste pilule cu pumnul, preferându-le în locul medicamentelor clasice doar pentru că sunt etichetate drept „naturale”. Experții avertizează însă că multe dintre aceste produse nu au nicio valoare nutritivă sau medicală, fiind simple buruieni măcinate, iar lipsa unui fundament științific îi poate trimite pe consumatori direct pe patul de spital.
Avertismentul specialiștilor români: „Buruiană măcinată vândută pe internet”
Pentru a separa produsele eficiente de cele inutile sau periculoase, experții din România subliniază nevoia acută de ingineri alimentari specializați în managementul suplimentelor și al produselor destinate sănătății. Profesorul universitar Mircea Oroian, decanul Facultății de Industrie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, atrage atenția că piața autohtonă este inundată de companii ale căror produse nu au la bază cercetări reale, dar care profită de apetitul publicului pentru alternative la medicamente.
„În România s-au dezvoltat multe companii care produc suplimente alimentare. De multe ori acestea nu au un fundament științific, dar cu toate acestea există o cerere pe piață, în detrimentul medicamentelor, din motive felurite. Totuși, trebuie să avem specialiști în acest domeniu, nu putem lua o plantă de pe marginea drumului sau să o importăm de prin China și să spunem că este bună la orice, doar fiindcă este naturală sau fiindcă am citit undeva pe internet, în nu știu ce articol fără fundament științific. O plantă, dacă nu este folosită eficient pentru o anumită patologie, poate crea probleme mai mari decât dacă nu o folosești. Partea aeriană poate fi utilizată pentru anumite boli, rădăcina pentru altceva. În momentul în care tu faci acolo niște amestecuri și le vinzi ca și când ar fi bune pentru orice, este foarte rău pentru consumatorul final” — Mircea Oroian, decanul Facultății de Industrie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Mai mult, comerțul online ascunde o altă capcană majoră: falsificarea pe scară largă a acestor produse, fenomen confirmat de diverse studii.
„În plus, studiile arată că suplimentele alimentare comercializate pe internet în marea lor majoritate sunt falsificate. Adică eu zic că în compoziția preparatului este o plantă originară de prin China, când de fapt ea este o buruiană din România, măcinată și care nu are niciun efect asupra sănătății umane. Există niște așteptări din partea consumatorului ca după o cură de două-trei luni să aibă beneficii. Și el de fapt nu are niciun beneficiu. Lucrurile acestea se pot remedia doar prin existența unor specialiști care să știe despre ce este vorba acolo, cum poate fi utilizată planta sau amestecul de plante. Iar în cazul probioticelor, cum le putem folosi, cum le putem încapsula, cum le putem păstra în așa fel încât în cele din urmă ele să fie eficiente” — Mircea Oroian.
Zeci de mii de urgențe medicale provocate de curele „minune”
Administrarea iresponsabilă a acestor produse are consecințe grave, documentate pe larg la nivel internațional. O cercetare amplă, intitulată „Emergency Department Visits for Adverse Events Related to Dietary Supplements” și publicată în 2015 în prestigioasa revistă „The New England Journal of Medicine”, a analizat datele colectate din 63 de spitale pe parcursul unui deceniu (1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2013). Studiul, finanțat de Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite (Department of Health and Human Services) și realizat de un colectiv format din peste 13 medici și farmaciști, a scos la iveală amploarea fenomenului: mii de pacienți ajung la urgențe după ce iau pilule pentru imunitate, anti-îmbătrânire sau pentru diverse afecțiuni.
„Se estimează că, în fiecare an, aproximativ 23.000 de prezentări la departamentele de urgență din Statele Unite sunt atribuite reacțiilor adverse asociate suplimentelor alimentare. În rândul adulților tineri, aceste cazuri implică frecvent manifestări cardiovasculare provocate de produsele pentru slăbit sau pentru creșterea nivelului de energie. În cazul adulților vârstnici, sunt întâlnite mai ales dificultăți la înghițire, adesea asociate suplimentelor cu micronutrienți” — Colectivul de autori ai studiului finanțat de Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite.
Statisticile arată diferențe clare în funcție de sex și vârstă. Femeile, în special cele tinere, cad cel mai des victime pastilelor „minune” pentru pierderea în greutate, în timp ce bărbații suferă complicații din cauza produselor pentru creșterea masei musculare și a potenței. Nici cei mici nu sunt feriți de pericole: numeroși copii sub patru ani au ajuns la spital cu tulburări digestive — precum dureri abdominale, greață și vărsături — sau cu reacții alergice, după ce au înghițit vitamine lăsate nesupravegheate de adulți.
„Produsele pentru slăbit au fost responsabile pentru un sfert din totalul prezentărilor la departamentele de urgență provocate de administrarea unui singur produs și au afectat în mod disproporționat femeile. În schimb, bărbații au fost mai predispuși să manifeste reacții adverse în urma utilizării produselor promovate pentru îmbunătățirea performanțelor sexuale și creșterea masei musculare. Produsele destinate creșterii nivelului de energie au reprezentat alte 10% din aceste prezentări la urgență” — Specialiștii de la Harvard Health Publishing, parte a Harvard Medical School.
Lipsa reglementării și riscul efectelor secundare ascunse
Experții subliniază că nu toate suplimentele alimentare sunt nocive, multe dintre ele fiind cu adevărat utile pentru sănătate. Totuși, este esențial ca achiziția lor să se facă din surse sigure, compoziția să fie verificată, iar administrarea să înceapă doar după consultarea unui medic.
Reprezentanții UCLA Health avertizează că aceste produse, fie că vorbim de simple vitamine zilnice sau de complexe pentru masa musculară, nu sunt supuse acelorași reguli stricte de verificare precum medicamentele. Din acest motiv, pacienții trebuie să cântărească atent atât beneficiile, cât și riscurile înainte de a începe o cură.
În plus, medicii atrag atenția asupra caracterului ambivalent al suplimentelor: chiar și atunci când funcționează, efectele pozitive vin adesea la pachet cu reacții adverse, iar lipsa unui control riguros al substanțelor active transformă tratamentul într-o loterie.
„Adevărul este că, dacă un supliment produce efectul pe care îl urmărești, probabil va avea și efecte pe care nu ți le dorești(...) Uneori, oamenii folosesc, de exemplu, drojdia de orez roșu pentru a-și ține sub control nivelul colesterolului. Și, de fapt, aceasta conține aceeași substanță chimică prezentă și în medicamentele din clasa statinelor. Însă, atunci când prescriu o statină, știu câte miligrame îți administrez și știu că este un medicament studiat amănunțit. În schimb, nu știu exact ce conține drojdia de orez roșu pe care ai cumpărat-o de la un magazin de vitamine. Asta pentru că nu există un organism de reglementare care să verifice probele de suplimente alimentare pentru a determina ce substanțe conțin” — Jacob Gold, doctor în medicină și specialist în medicină internă la UCLA Health (Universitatea din California, Los Angeles).
Explorează subiectele:
