Bătrânele MiG-21 LanceR au fost retrase definitiv de la zbor, luni, iar generalul Ștefan Dănilă, el însuși pilot pe această aeronavă, a explicat pentru „Adevărul“ cum au reușit Forțele Aeriene să țină timp de 60 de ani aceste avioane în serviciu, dar și de ce nu am putut moderniza aparatele MiG-29.

Generalul Ștefan Dănilă pe vremea când avea numai trei stele

„Adevărul“: La nivel internațional, Forțele Aeriene Române s-au decis printre ultimele să renunțe la avioanele de luptă MiG-21 . Care este motivul?

General Ștefan Dănilă: Motivul este unul foarte simplu: nu au fost bani până acum. Mai exact, în anul 2007 s-a ajuns la concluzia că Forțele Aeriene Române au nevoie de un nou avion de luptă. Tot în acel an specialiștii ministerului au realizat și un caiet-concept care cuprindea specificațiile tehnice ale aeronavei care trebuia să înlocuiască MiG-21 LanceR. Concret, se aveau în vedere trei variante. În primul rând, era vorba de F-16 Fighting Falcon nou, dar era admis și același tip de avion la mâna a doua. Totuși, nu era exclusă alegerea altui tip de avion, dar acesta ar fi trebuit să fie propulsat tot de un singur motor. Procesul de înlocuire trebuia să înceapă din 2008 și să se finalizeze în 2012. Numai că procesul de achiziție a fost amânat în lipsa banilor. Era perioadă de criză, iar Ministerul Apărării Naționale avea bugetul redus încă din 2006. Nu s-a găsit înțelegere pentru a primi acei bani.

La un moment dat, când s-a decis că avioanele Forțelor Aeriene trebuie modernizate la standarde NATO, a fost ales mai bătrânul MiG-21, cu toate că piloții români aveau în exploatare și MiG-29 care, după unele voci, a fost cel mai avansat tip de aparat de zbor din dotarea Aviaţiei Militare Române, până la venirea F-16 Fighting Falcon, evident. De ce această alegere?

Primul pas ca să modernizezi un avion este să-i mărești resursa de zbor, iar pentru asta trebuie să ai licență de a face reparație capitală, autorizare pe care rușii nu ne-au dat-o pentru aparatele MiG-29. Drept urmare, s-a optat pentru modernizarea aparatelor MiG-21 pentru care aveam o astfel de autorizare.

Faceți o mică prezentare aparatului MiG-21

În anii ’60, MiG-21 era un avion redutabil, care în misiuni de interceptare era mult superior avioanelor de fabricație americană F-4 Phantom II. Astfel, în misiunile care se terminau cu lupte aeriene, dogfight, avioanele MiG-21 ieșeau de obicei învingătoare. Aveau o singură problemă, puteau fi dotate cu numai două rachete. Drept urmare, în anii ’70, au fost dotate cu patru grinzi de acoșaj. Tot atunci aparatele au primit și un pilot automat mai performant, dar și un alt radar care la vremea lui făcea față, dar acum era total depășit. Tocmai din acest motiv la LanceR s-a umblat și la radarul de bord pe lângă avionică.

Imaginea 1/5: Ultimele zboruri cu avioane MiG 21 Lancer din dotarea Forțelor Aeriene Române la Baza 86 Aeriană de la Borcea FOTO Inquam Photos George Călin (4) jpg

Unele voci spun că forțele aeriene chineze ar putea converti unele aparate J-7, varianta lor de MiG-21, în drone. Ar fi o soluție și pentru noi?

Nu cred în această variantă. Nu cred că avem tehnologia necesară, încă. Ei o au dacă avem în vedere ca au și avioane de generația a V-a…

Luni a fost ultima zi de misiune pentru aparatele MiG-21 LanceR în Forțele Aeriene Române. S-a încheiat un capitol al aviației militare din România. Cum simte asta un fost pilot?

Nu pot spune că sunt încântat, dar nici că sunt trist. Noi ne-am făcut datoria cu ele, deși am avut momente destul de dificile la trecea pe varianta modernizată LanceR. Dar această trecere ne-a permis să participăm la misiuni internaționale la care altfel nici nu visam. La exercițiile comune ale NATO, piloții străini se uitau la noi și se mirau ce putem face noi cu niște aparate vechi, de proveniență sovietică. Repet, fără această modernizare nici nu puteam să visăm la misiuni externe.

Cine este generalul Ștefan Dănilă

Pilot de MiG-21 LanceR și mai apoi de C-130 Hercules, Ștefan Dănilă a fost primul general de aviație care a fost șef al Statului Major General. A ocupat funcția în intervalul 2011-2015, iar după predarea acesteia a fost numit Consilier de Stat și șef al Departamentului Apărare la Cancelaria primului-ministru al României. Ulterior, din martie 2016 până la 26 iunie 2017, a fost consilierul militar al ministrului Apărării Naționale.