Adio, NATO? Europa vrea forță militară proprie. Generalul Bălăceanu explică impactul pentru România

Adio, NATO? Europa vrea forță militară proprie. Generalul Bălăceanu explică impactul pentru România

Europa s-a decis: va deveni o forță militară și va avea autonomie strategică față de America. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică implicațiile pentru europeni și pentru România, dar și pentru NATO.

Imagine din timpul exercițiului militar Dacian Fall. FOTO: MApN

Imagine din timpul exercițiului militar Dacian Fall. FOTO: MApN

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a afirmat, într-o întâlnire cu ușile închise la care au participat importanți oficiali europeni, că Uniunea Europeană va deveni o putere militară. Ursula von der Leyen a anunțat și că se lucrează la propria strategie de securitate a Uniunii Europene. De altfel, Uniunea Europeană își întărește capacitatea militară cu programul Readiness 2030. Este vorba de fostul ReArm, un program în valoare de 800 de miliarde de euro. Și nu e singurul mare proiect european în această direcție. UE a inițiat, încă din 2025, instrumentul SAFE, de achiziții comune de armament, la care participă și România.

Decizia șefei Comisiei Europene vine după ce anterior președintele Franței, Emmanuel Macron, recomandase ca Europa să-și construiască propria armată și a venit cu conceptul autonomiei strategice față de SUA.

Adevărul: Nu cu mult timp în urmă, președintele francez Emmanuel Macron afirma că NATO e în moarte clinică și insista că UE are nevoie de propria armată. Șapte ani mai târziu, cei mai mulți lideri europeni îi dau dreptate, mai ales că recent președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, a vorbit despre necesitatea unui armate europene. Din perspectiva militarului, în ce măsură s-ar justifica să construim o armată europeană atâta timp cât există NATO și încă e funcțional?

Generalul Virgil Bălăceanu: De ce să facem o armată europeană de la zero când noi avem o alianță, care înseamnă și structură de comandă și control, înseamnă și structura de forțe. Avem deja o experiență alianței, și vorbim deja din ce în ce mai mult de NATO în format european, care să-și asume efortul posturii de apărare și descurajare a NATO alături de Statele Unite. Duplicarea NATO cu construcția de sine stătătoare a unui sistem de apărare al Uniunii Europene ar fi extrem de deficitară.

În plus, ar fi extrem de costisitoare, ar necesita foarte mult timp, și am pleca de la ideea că desființăm NATO, noi europenii, ca să ne construim propria structură, propria alianță de apărare. Și așa, în general, în mod real, cooperarea între NATO și Uniunea Europeană nu a atins obiectivele pe care și le propusese. Există un mecanism militar și la nivelul Uniunii Europene...

Cine decide în NATO

Există percepția că doar americanii decid în NATO, iar europenii trebuie să se conformeze. Chiar așa să fie?

Există un comitet militar al Uniunii Europene. Există structuri, da, care participă la luarea unei decizii la nivel al Uniunii Europene. Există încă, dar sunt nefolosite, acele grupuri de luptă ale Uniunii Europene. Există și un corp, Eurocorpul, care acționează și pentru Uniunea Europeană, dar și pentru NATO. Dar structurile mari de comandă strategică, operațională și tactică aparțin NATO. Europa are, pe lângă Eurocorp și cred că nu greșesc, încă nouă corpuri de reacție rapidă sau multinațională, inclusiv unul în România. Asta la nivelul structurii de forțe. Avem comandamente NATO pe componente, forțe terestre, forțe aeriene, forțele maritime, forțele de operații speciale. Avem comandamente, cel de la Brunssum, respectiv cel de la Napoli, care sunt pe regiuni. Pe noi ne interesează mai ales cel de la Napoli. Dacă există, de ce nu adaptăm? Și dincolo de adaptare, de ce nu consolidăm în primul rând formatul NATO?

Și atunci de ce insistă tot mai mult unii lideri europeni, inclusiv Ursula von der Leyen și Macron că UE are nevoie de propria armată?

Păi avem nevoie ca Europa să-și asume propriile responsabilități, să-și creeze propriile capabilități pentru apărarea teritoriului european și pentru a se manifesta Europa, respectiv Uniunea Europeană, nu numai ca o putere economică, financiară și tehnologică, dar și ca o putere militară.

Ce se întâmplă cu noi dacă SUA ar ieși din NATO

Să luăm în calcul scenariul negru în care SUA ar decide să părăsească NATO, mai ales că Trump nu exclude asta. Care ar fi în acest caz soluția?

Eu văd soluția prin consolidarea NATO în format european. Dacă, spre exemplu, din Uniunea Europeană a plecat Marea Britanie, s-a desființat Uniunea Europeană? Dacă am merge pe un scenariu, departe de adevăr, dar hai să luăm în calcul ieșirea din NATO a Statelor Unite... Dar avem formatul NATO a celorlalte state. NATO nu reprezintă, deși este esența, prezența Statelor Unite. În NATO sunt mai mulți membri din Europa și considerăm și Turcia în Europa, decât avem state membre ale Uniunii Europene. Comandamentele NATO, majoritatea sunt pe teritoriul european, exceptând comandamentul pentru transformare, care se află pe teritoriul Statelor Unite. Dar celelalte comandamente, repet, la nivel strategic, la nivel operativ și la nivel tactic, sunt pe teritoriul european.

Chiar și așa, politicienii insistă că Europa trebuie să devină ea însăși o putere militară, ceea ce înseamnă că vom avea nevoie de o armată pur europeană...

Armata europeană înseamnă și armata NATO în format european. Vorbim de armată europeană în sensul în care, cum spuneam mai devreme, Europa are capacitatea să-și asume responsabilitatea posturii de apărare și descurajare. Începem să creăm de la zero, da? Și ce facem? Desființăm noi NATO sau duplicăm efortul? A păstra NATO și a duplica efortul pentru construcția unei structuri militare gen NATO la nivelul Uniunii Europene, ar fi o duplicare a efortului. Suntem în măsură să facem un asemenea lucru? Adică e imposibil din punct de vedere al costurilor.

Dar fi complet inutil? Există structuri pe scheletul cărora s-ar putea ridica această armată europeană de care unii tot vorbesc?

Nu aș spune că este complet inutil, dar s-ar crea activități paralele care s-ar duplica. Referitor la insistențele unor lideri europeni, aș spune că armata europeană poate să însemne la un moment dat și comandamentul aliat întrunit, de la Mons, comandat de un general european, în condițiile în care Statele Unite s-ar retrage din structura de comandă.

Realist vorbind, vedeți acest risc ca fiind unul major?

Nu este vorba de risc, dar îl luăm în calcul ca o problemă pe care nu o considerăm imposibilă. Evident, nu este de dorit. Dar noi trebuie să pregătim adaptarea pentru diverse scenarii.

Cât timp le-ar lua europenilor să stea pe propriile picioare

Cât timp ne-ar lua nouă, europenilor, ca în cazul ieșirii SUA din NATO să consolidăm această alianță, fie că i-am spus mai departe NATO sau am numi-o armată europeană?

Păi timpul este legat de a-ți asigura propriile capacități, care la ora actuală sunt asigurate de către Statele Unite în mod majoritar și determinant. Și aici mă refer la mai multe aspecte, cum ar fi informațiile, sistemul satelitar, transportul strategic, reaprovizionarea în aer, sistemul de dislocare maritimă, transport avioanele și așa mai departe. Toate acestea depind de SUA.

Dacă vorbim de ani, câți ar trece până când această armată europeană ar fi pusă suficient la punct pentru a asigura securitatea UE?

Efortul este deja început. Programul SAFE trebuie să răspundă, în primul rând, acestor cerințe, să ne consolidăm apărarea statelor din NATO în format european. NATO devine din ce în ce mai puternic, păstrându-l în lumina tratatului de la Washington.

Avem creșteri până în 2035 cu bugete care trebuie să atingă național 3,5%. Adăugând acel 1,5% pentru activități aferente domeniului apărării. Indiferent că vorbim de mobilitate militară, vorbim de achiziții de tehnică militară, vorbim de cercetare, dezvoltare tehnologică în domeniul militar, sau mai ales de producție de echipamente militare și muniții.

Generalul (r) Vigil Bălăceanu. FOTO: MApN

Generalul (r) Vigil Bălăceanu. FOTO: MApN

Așadar, ar exista viață și după plecarea SUA. Totuși, câți ani ar fi necesari?

Păi dacă ne uităm la mecanismul SAFE, care are o perioadă de 5 ani de zile și mergem pe punctul legat de când statele NATO din Europa ar trebui să aloce 5% pentru domeniul apărării, cu 3,5% în mod specific pentru apărare, obiectiv fiind 2035, putem să luăm în calcul că ne-ar fi necesari 10 ani de zile. Federației Ruse s-ar putea să-i trebuiască mai mult de 10 ani de zile să se refacă după războiul din Ucraina, care este încă neîncheiat.

Ce s-ar întâmpla cu România

Apropo de Rusia, e inevitabil ca la un moment dat să ne confruntăm cu ei?

Nu, deloc. Eu văd foarte evitabilă această confruntare, dacă consolidăm postura de apărare și descurajarea NATO și dacă reducem dependența de Statele Unite. Federația Rusă conștientizează că din punct de vedere al apărării și descurajării NATO pe granița de Est, Europa rămâne în continuare dependentă de Statele Unite. A reduce din dependență și a crea o autonomie strategică și operativă nu înseamnă a îndepărta Statele Unite.

Care ar fi în acel moment relația cu Washingtonul?

Statele Unite ar putea să sprijine un efort de apărare și descurajare, dar să nu fie obligate să acționeze în prima linie și noi europeni în linia a doua sau în adâncime.

Ce ar implica pentru România o retragere a SUA din NATO? Ce s-ar întâmpla cu securitatea noastră?

Încă o dată, se merge pe elementul că puterea NATO constă în puterea fiecărui stat, articolul 3. Și după aia, din punct de vedere logic, indiferent care ar fi formatul militar internațional, dacă nu ai capabilități naționale, formatul respectiv nu are capabilități. Forța NATO constă în forța militară a statelor naționale membre ale alianței. Nu există o armată NATO în sine. Există o armată formată din statele membri NATO. Nu există un buget colosal al NATO. Sumele din bugetul NATO sunt foarte mici, destinate mai ales pentru programe de investiții, nici acestea majore. Forța NATO constă în primul rând în articolul 3, într-o anumită dimensiune în articolul 4. Nu aplici articolul 3, nu vei avea substanță pentru articolul 5.

NATO, în moarte clinică?

Revenind la declarația mai veche a lui Emmanuel Macron, e acum NATO în moarte cerebrală?

Nu văd această moarte cerebrală din punct de vedere acțional. Este adevărat, se află într-o anumită stare, nu atât de favorabilă pentru că sunt niște incertitudini legate de politică americană.

Mai putem conta pe americani, putem miza pe faptul că ar apăra Estul Europei și România?

Să luăm ca exemplu retragerea 700 de militari americani și rămânerea 1.000. Înseamnă că Statele Unite s-au retras din planul regional de apărare și descurajare de pe flancul de sud-est? N-am auzit un asemenea lucru. Drept dovadă, nu, generalul comandant al forțelor aliate din Europa, incluzând aici și forțele americane, vizitează România. Și are în vedere, în primul rând, modul în care se vor aplica sau se va aplica, mai corect spus, planul regional de apărare pentru zona de sud-est.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Voi ați citit ce i-a scris Trump premierului Norvegiei?

2 BREAKING Fals grosolan în expertiza cu care Lia Savonea a blocat verdictul Curții Constituționale privind pensiile magistraților

3 Semne că Vladimir Putin are în vedere invadarea unei țări NATO în 2026, într-o ultimă încercare de a-și consolida moștenirea

4 Cine este familia de sibieni care deține peste 100 de proprietăți în SUA

5 O țară europeană avertizează locuitorii: în caz de război, proprietățile civile ar putea fi confiscate de armata națională